Organizația Internațională a Comerțului

Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) este singurul organism international care se ocupa de normele ce dirijeaza comertul între tari. Nucleul sau este constituit din Acordurile OMC, care au fost negociate si semnate de majoritatea tarilor ce au participat la comertul mondial. Aceste documente stabilesc norme juridice fundamentale ale comertului international. Sunt contracte care obliga guvernele sa-si mentina politicile comerciale între limitele convenite. Chiar daca sunt negociate si formate de guverne, obiectivul lor este de a ajuta producatorii de bunuri si servicii, exportatorii si importatorii sa-si continue activitatile.

Scopul principal al sistemului este de a ajuta la circulatia fluxurilor comerciale cu maxima libertate posibila, atâta timp cât nu se produc efecte secundare defavorabile. Aceasta înseamna pe de o parte eliminarea de obstacole. Pe de alta parte denota ca particularii, intreprinderile si guvernele cunosc care sunt normele ce dirijeaza comertul în toata lumea, dându-le siguranta ca politicile nu vor suferi schimbari bruste. Cu alte cuvinte, normele trebuie sa fie "transparente" si previzibile.

Cum acordurile sunt redactate si semnate de comunitatea tarilor comerciante, adeseori dupa ample dezbateri si controverse, una dintre functiile cele mai importante ale OMC este de a servi ca for pentru celebrarea negocierilor comerciale.

Al treilea aspect important al muncii OMC este solutionarea divergentelor. Relatiile comerciale poarta adeseori interese contrare. Contractele si acordurile inclusiv cele negociate cu grija din sistemul OMC, necesita câteodata sa fie interpretate. Modul cel mai bun de a rezolva aceste diferente este prin intermediul unei proceduri impartiale, bazata pe un fundament juridic convenit. Acesta este cel care inspira procesul de solutionare a diferentelor stabilite de Acordurile OMC.

OMC cuprindea 76 de tari membre la înfiintare. Alti 72 de membri au urmat în urmatorii zece ani, ultima fiind Cambodgia care a aderat la data de 13 octombrie 2004.

Exista tari care nu sunt membre si care au participat ca observatori la WTO: Algeria, Andorra, Azerbaidjan, Bahamas, Belarus, Bhutan, Bosnia si Hertegovina, Capul Verde, Guineea Ecuatoriala, Etiopia, Sfântul Scaun (Vatican), Iran, Irak, Kazahstan, Laos, Liban, Libia, Federatia Rusa, Samoa, São Tomé si Príncipe, Arabia Saudita, Serbia si Muntenegru (fiecare republica a aplicat separat pentru fi membra), Seychelles, Sudan, Tadjikistan, Tonga, Ucraina, Uzbekistan, Vanuatu, Vietnam si Yemen. Multe dintre aceste tari doresc sa devina membre.