Paradigmele dezvoltării

Cornel Ionescu s-a nascut in anul 1953 si in prezent este profesor universitar la Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, România.Principalele sale interese sunt: economia, rolul statului in sec. XXI, globalizarea, trendul gandirii economice.Este autorul cartii "Paradigmele dezvoltarii",o lucrare teoretica,un demers metodologic si un excurs filosofic intr-una dintre cele mai fascinanate materii sociale:dezvoltarea economica.Cartea este structurata pe 16 capitole,impartite la randul lor in mai multe subcapitole.Problematica dezvoltarii economice si indeosebi aceea a paradigmelor ei reprezinta ,probabil,nucleul epistemologiei economice.Lucrarea constituie o interesanta "taietura" diacronica in lumea a treia popperiana a eforturilor teoreticienilor de a fundamenta logica gandirii si a actiunii economice,precum si de a extrage semnificatia generala a acestui tip de actiune umana.Conceptul de "paradigma"ca "infasurator" teoretic al explicatiei economice joaca rolul de "fir rosu" al efortului comprehensiv pe care autorul il desfasoara cu succes.

In primul capitol,autorul defineste gandirea economica ca fiind un fenomen complex,rezultat al procesului de cunoastere a realitatii vietii,a activitatii economice a oamenilor.

Economia apare incepand cu Renasterea ,cu aparitia individualismului, mai ales cu Reforma.Economia politica s-a creat ca stiinta autonoma in epoca moderna.Profesorul american Thomas S. Kuhn a denumit ansamblul de principii si metode de la care pleaca o generatie de economisti,o scoala economica sau un curent de gandire economica cu termenul de paradigma.Cea mai semnificantiva opera a lui Thomas Samuel Kuhn este "The Structure of Scientific Revolution" .Posibilitatea obiectivitatii stiintelor sociale a fost postulate,la inceputul secolului trecut,de sociologul german Max Weber prin doctrina neutralitatii axiologice.

Gandirea economica este structurata in teorii si doctrine care graviteaza in jurul unor viziuni determinate asupra dezvoltarii economice.Pentru o buna intelegere a acestei carti,autorul explica anumite notiuni si categorii cu care se opereaza:ideea,teoria,doctrina,scoala si curentul de gandire economica.Mai multe curente de gandire economica pot forma intr-un interval mai indelungat o orientare sau o tendinta iar daca e vorba de un interval secular sau multisecular de o megatendinta.In epoca moderna s-au confruntat doua astfel de megatendinte:liberalismul si marxismul.De asemenea s-au manifestat si tendinte heterodoxe,mai ales dirijismul si radicalismul.

In lucrarea "Ipoteze si invalidari",Karl Popper introduce criteriul invalidarii ce presupune ca progresul cunoasterii are loc prin tatonari si erori,prin ipoteze si invalidari,asigurandu-se astfel o apropiere cat mai mare de adevar.Karl Popper este privit ca unul dintre cei mai mari filosofi ai stiintei din secolul XX.

Gandirea economica se clasifica in 5 perioade.Prima perioada se intinde de la originile greco-romane si asiatice pana la Adam Smith;spre sfarsitul Evului mediu,stiinta economica se constituie sub titlul de "mercantilism".Pe aceasta baza teoretica Adam Smith a elaborat "Avutia natiunilor".A doua perioada e dominata de Scoala neoclasica engleza.Karl Marx apare ca un membru deziderat al grupului ricardian.Se remarca si francezul Jean Baptiste Say.In a treia perioada se remarca Scoala istorica germana.Promoterii teoriei utilitatii marginale s-au separat in in doua scoli:Scoala psihologica de la Viena si Scoala neomarginalista.In a patra perioada distingem economistul John Mayard Keynes si opera sa "Teoria generala a folosirii mainii de lucru,a dobanzii si a banilor".A cincea perioada a inceput in anii '80,marcata de tendinta de globalizare.

In capitolul al doilea Cornel Ionescu urmareste preistoria gandirii economice stiintifice.Economia a existat dintotdeauna,inca din antichitate desi ideile economice erau raspandite prin lucrari cu caracter politic,filosofic sau chiar religios.In acest sens amintim "Codul lui Hammurabi",rege al Babilonului.O alta lucrare este "Arthashastra" de Kantileya.In China antica,ideile economice si politice vor ajunge la maturitate in opera lui Lao-tze si Confucius.In Grecia antica exista doua tabere:cea a sustinatorilor democratiei sclavagiste ,"sofistii" si sustinatorii intereselor conservatoare ale statului sclavagist,"socratistii" (Xenofon,Platon,Aristotel).In Roma antica ii amintim pe Marcus Terentius Varro cu lucrarea ":Economia rurala",Cato cel Batran cu tratatul economic "Despre agricultura" ,Lucius Columella.In Evul Mediu,gandirea crestina domina toate celelalte stiinte,reducandu-le la dimensiunea lor metafizica.Incepand cu a doua jumatate a secolului al VIII-lea are loc renastera carolingiana.Cu toate acestea gandirea economica din Evul Mediu a fost subordonata teologiei.Il amintim pe Toma d'Aquina,ce a elaborat teoria pretului just.Opera sa "La Summa Theologica" trateaza trei mari probleme:definitia criteriilor puterii drepte,doctrina dreptului natural si natura celei mai bune guvernari.

In perioada Renasterii au aparut conceptii economice si social-politice noi fata de cele din Evul Mediu.In opinia lui Adam Smith cresterea diferita a bogatiei a dat ocazia aparitiei a doua sisteme diferite in societatea moderna:sistemul comertului (mercantil) si sistemul agriculturii(fiziocrat).

Doctrina mercantilista se intemeiaza pe ideile:forma ideala sau esentiale a bogatiei sunt banii,respectiv materialele pretioase din care erau confectionati acestia;scopul oricarei activitati lucrative,inclusiv al comertului,este profitul,care se obtine in procesul circulatiei marfurilor prin mijlocirea banilor,ca rezultat al diferentierii dintre pretul de cumparare si pretul(mai mic) de cumparare al marfurilor respective;cel mai profitabil domeniu de activitate era,dupa parerea lor,comertul exterior,deoarece asigura profiturile cele mai insemnate.Printre reprezentatii mai importanti ai mercantilismului se enumera:Thomas Gresham,Antoine de Montchrestian,Jean Bodin,Luca Paciolo.In Romania idei mercantiliste se regasesc in opera printului Dimitrie Cantemir.

Doctrina foziocrata a aparut in Franta in secolul al XVIII-lea ca o reactie impotriva mercantilismului.Fiziocratii reprezinta prima scoala de gandire economica avand ca mentor unanim recunoscut Francois Quesnay.Fiziocratii se individualizeaza prin urmatoarele aspecte majore :conceptia lor despre ordinea naturala si politica economica optima;conceptia lor despre bogatie si rolul primordial al agriculturii in crearea ei;teoria produsului net;conceptia lor despre crearea,repartitia si circulatia produsului intre clasele societatii.

Principalele trasaturi ale paradigmei liberalismului clasic sunt:libertatea economica si libera initiativa,ca motor al dezvoltarii economice;statul minimal si proprietatea privata,ca garantie a ordinii sociale;legile,ordinea naturala si virtutile autoreglatoare ale pietei;slujirea interesului individual,ca baza a armoniei sociale;concurenta neingradita,ca sursa a progresului;universalitatea acestor principii.

Pe masura dezvoltarii relatiilor economice internationale capitaliste bazate pe doctrina liberalismului clasic,s-au conturat tot mai vizibil si o serie de disfunctionalitati:politici neloiale in cadrul concurential,nepotriviri mari intre oferta si cererea de marfuri pe piata,dificultati in vanzarea marfurilor,care uneori imbraca forma unor adevarate crize economice.Toata acestea au dat nastere,in principal,la doua feluri de reactii,pe de o parte reactii sociale ale celor nemultumiti de inegalitatile de venituri,fie reforme substantiale la functionarea economiei de piata.