Partide Politice

CAPITOULUL I

PARTIDELE POLITICE

1.1. Aparitia si evolutia istorica a partidelor politice

In societatea moderna partidele politice s-au impus ca relatii incotestabile. Procesul aparitiei lor este in stransa corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului si a raporturilor de reprezentare. Partidele politice sunt « motor al vietii politice », « motiv al imbatranirii clasicei teorii a separatiei puterilor », « rau necesar » sau « organe ale vietii constitutionale ».

Partidele politice sunt asociatii si din acest motiv este necesara stabilirea locului si rolului in cadrul acestora. Asociatii se pot infiinta pe baza dreptului de asociere sau in temeiul unui contract. Astfel pot exista doua categorii de asociatii :

1. cele create pe baza dreptului de asociere, ca drept fundamental ;

2. cele create pe temeiuri contractuale(societati, fundatii, societati civile sau comerciale etc).

Partidele politice se incadreaza in prima categorie de asociatii, lor aplicandu-se

un regim constitutional. Constitutia utilizeaza expresii ca « partide politice » in multe articole, printre care in : art.8 alin.(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei ; art. 40 alin.(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii curtii constituionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.

Activitatea politica in societate nu se realizeaza doar prin intermediul statului, a institutiilor si organismelor statale, ci si printr-o vasta si complexa retea de organizatii si institutii extrastatale. Dintre toate acestea cele mai vechi sunt partidele politice.

Notiunea de partid are o vechime milenara, ea deriva in majoritatea lumilor moderne din latinescul pars-partis si desemneaza o grupa de oameni constituita in mod voluntar, animati de aceleasi idei, conceptii, interese, scopuri care actioneaza in comun in baza unui program, in vederea realizarii acestora. In Grecia Antica Tucidide spunea referitor la partide: " partidele nu se alcatuiesc in armonie cu legile, pentru binele general, ci pentru foloase personale ". In acest sens ne este adus ca exemplu razboiul peloponeziac, in care partidele erau impartite in functie de interese astfel:

- partidul democrat - care chema la lupta atenienii

- partidul aristocratiei - care chema la lupta spartanii

Totusi chiar daca partidele in acea vreme reprezentau anumite interese de grup, ele au asigurat in Grecia Antica, trecerea de la barbarie la civilizatie. Totodata ele au favorizat scindarea oamenilor in: liberi si sclavi, bogati si saraci, exploatatori si exploatati.

La inceput au existat doua alternative de regim politic: oligarhia (reprezentata in Grecia de eupatrizi - mari propietari funciari) si democratia (guvernarea poporului - formata din agricultori, pastori, navigatori, negustori etc). In baza aceastei impartiri apar trei partide politice:

- pedeenii (oamenii de la campie - proprietarii funciari)

- paralienii (oamenii de la tarmul marii - negustorii)

- diacrienii (oamenii de la munte - agricultori, pastori)

fiecare optand pentru un anumit tip de regim si anume: oligarhic, moderat si democratic.

In Roma Antica au existat doua caste: patricienii (majoritetea persoanelor instarite, cu acces la viata publica) si plebeii (oamenii obisnuiti, taranii, care cu greu si prin lupte si-au obtinut anumite drepturi). In urma acestor lupte, pentru plebi s-a elaborat " Legea celor XII Table " - care reprezinta actul fundamental al dreptului public civil roman.

Nici in Perioada Medievala caracterul partidelor politice nu se modifica prea mult, ele find partide personale sau de clan. Un astfel de exemplu pentru Romania din acea vreme(Tara Romaneasca si Moldova), ar fi clanul Draculestilor, Basarabestilor, Cantacuzinilor etc.

Etapa Medievala este incheiata de partidele "filosofice" al caror nucleu era reprezenatat de: Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Diderot etc. Acesti mari ganditori si filosofi ai vremii incercau sa reformeze idea de stat (daca nu prin fapte macar prin scrierile si cugetarile lor), pornind tocmai de la faptul ca majoritatea populatiei reprezenta o clasa defavorizata.