Piața de Capital

Capitolul 1. Pieţele financiare , descriere şi analiză

1.1 TIPURILE ŞI CARACTERISTICILE PIEŢELOR FINANCIARE

Pieţele financiare pot fi grupate în funcţie de anumite criterii şi caracteristici, după cum urmează:

În funcţie de nivelul de tranzacţionare piaţa primară este piaţa în cadrul căreia emisiunile de titluri sunt tranzacţionate pentru prima dată; emitenţii de titluri obţin fondurile necesare pentru dezvoltarea afacerilor lor;

Piaţa secundară este piaţa în cadrul căreia sunt tranzacţionate titlurile ce sunt deja în circulaţie, este piaţa tranzacţiilor repetate, în funcţie de cererea şi oferta de capital exprimate. Această piaţă face obiectul activităţilor bursiere şi al mecanismelor acestora. Ea mai este denumită şi piaţă bursieră;

A treia piaţă este piaţa în cadrul căreia are loc comercializarea titlurilor din afara bursei, printr-o reţea specializată de societăţi de servicii de investiţii financiare;

A patra piaţă sau piaţa tranzacţiilor directe este piaţa în cadrul căreia titlurile sunt comercializate în bloc printr-o reţea de instituţii financiare la care iau parte cei interesaţi.

În funcţie de tipul de titluri piaţa de acţiuni este piaţa de tranzacţionare a actiunilor comune şi a celor preferenţiale, precum şi a altor tipuri de acţiuni ce acordă drepturi reziduale asupra veniturilor emitenţilor;

Piaţa obligaţiunilor este piaţa de tranzacţionare a oricărei creanţe ce presupune plăţi periodice ale cupoanelor şi rambursarea fondului de împrumut la data scadentă;

Piaţa titlurilor de stat este piaţa titlurilor de valoare puse spre vânzare populaţiei şi persoanelor juridice de către stat.

În funcţie de procedurile de tranzacţionare

Piaţa de licitaţie este piaţa în cadrul căreia tranzacţionarea este controlată de o a treia parte (numită şi agent de piaţă), în funcţie de suprapunerea preţurilor ordinelor de cumpărare sau de vânzare, în cazul anumitor titluri.

Tranzacţiile sunt efectuate la acele preţuri pentru care există şi cerere şi ofertă. Piaţa este impersonală, în sensul că identităţile celor ce vând sau cumpără sunt necunoscute;

Piaţa de negociere este piaţa în cadrul căreia cei ce vând sau cumpără negociază între ei volumul şi preţul titlurilor în mod direct sau printr-un agent: broker sau dealer. Dacă o tranzacţie este încheiată de către dealer sau broker, identitatea unei părţi rămâne necunoscută celeilalte. Acest tip de piaţă este util pentru titlurile inactive şi pentru tranzacţiile de valori foarte mari, care pot determina fluctuaţii pe termen pe piaţa de licitaţie, până în momentul în care vor exista destule ordine în cealaltă parte a pieţei. Piaţa de negociere se mai numeşte şi piaţa inter-dealeri.

În funcţie de locul tranzacţionării

Piaţa organizată este piaţa cu reguli de tranzacţionare stabilite, de regulă, după principiile de lucru ale pieţei de licitaţie, la un sediu central cu localizare certă. Acţiunile sunt tranzacţionate în cadrul unui astfel de tip de piaţă;

Piaţa Over the Counter (OTC) este piaţa constituită din birourile dealerilor, brokerilor şi ale emitenţilor de titluri secundare (bănci comerciale, companii de asigurări). Pentru ca aceste tranzacţii să se desfăşoare în multe locuri, ea este construita prin telefon, telex, computer. Aceste pieţe sunt, în principal, pieţe de negociere, obligaţiunile fiind obiectul principal al tranzacţiilor.

În funcţie de dinamica şi riscul tranzacţiilor

Piaţa la vedere este piaţa pe care titlurile sunt tranzacţionate pentru livrare şi plata imediată. Imediat este definit de către piaţă şi are formă variată, în funcţie de tipurile de titluri. Mai este folosită şi denumirea de piaţă de numerar. Principala caracteristică a acestei pieţe este reglarea imediată a tranzacţiilor. Tipurile de valori mobiliare cotate pe un astfel de tip de piaţă fac obiectul tranzacţiilor de valoare redusă;

Piaţa anticipată (forward) este principala piaţă ce permite cele mai diverse tranzacţii cu titluri. Caracteristica ei majoră este constituită de faptul că operaţiile de vînzare-cumpărare sunt achitate o dată pe lună, în ziua de lichidare. Tranzacţiile sunt efectuate pentru un anumit volum de titluri, numit cotaţie;

Piaţa “futures” este piaţa în cadrul căreia titlurile sunt comercializate în vederea unor livrări şi plăţi viioare.

Instrumentul comercial se numeşte futures; titlurile comercializate ce sunt stipulate în contract pot fi deja în circulaţie sau pot fi emise înainte de data scadentă menţionată în contract. Dacă un contract futures este tranzacţionat Over the Counter prin negociere, el se va numit contract anticipat;

Piaţa de opţiune (options) este piaţa în cadrul căreia sunt tranzacţionate titluri cu livrare ulterioară, condiţionată de prevenirea riscului de investiţie; instrumentul comercial se numeşte contract de opţiune.

În funcţie de intensitatea zilnică a tranzacţiilor

Piaţa permanentă este piaţa în cadrul căreia, pentru un titlu, se înregistrează o succesiune de cotaţii bursiere în timpul unei şedinţe (call-over). Principiul acestei pieţe este executarea comezilor în timp util şi cotaţia diferitelor cursuri pe durata întregii zile