Piața valutară, componentă a pieței financiare

I. PIATA FINANCIARÃ

I.1. Definire si descriere

Orice economie nationalã, indiferent de nivelul sãu de dezvoltare, este caracterizatã de existenta si functionarea unor piete specializate, unde se întâlnesc si se regleazã, liber sau dirijat, cererea si oferta de active financiare, necesare creãrii de resurse pentru dezvoltarea productiei de bunuri si servicii în cadrul firmelor. În economia financiarã circuitul activelor financiare are loc între multimea ofertantilor de fonduri (investitorii) si multimea utilizatorilor acestora, în vederea realizãrii unicului scop: satisfacerea nevoii economice, a cãrei finalizare este profitul.

Investitorii sunt cei care efectueazã investitii, prin plasarea fondurilor în scopul valorificãrii lor, iar utilizatorii sunt cei care mobilizeazã fondurile pentru a-si finanta propria activitate economicã. Se transferã astfel o parte din resursele financiare existente într-o economie, între cei care le detin, prin disponibilizare, cãtre agentii economici care le folosesc, fie pentru initierea unei activitãti, fie pentru întretinerea si dezvoltarea unei afaceri existente. În acelasi timp, se naste o relatie de feedback, de la utilizatorii de fonduri cãtre investitorii initiali, prin distribuirea profitului obtinut în urma valorificãrii resurselor financiare. Într-o economie de piatã, distribuirea profitului poate fi, însã, oricând substituitã de distribuirea riscului, în cazul unei utilizãri neprofitabile a fondurilor care au fãcut obiectul transferului. Astfel, cei doi parteneri devin, prin propria vointã, noduri ale unui circuit financiar a cãrui finalizare poate fi profitul sau esecul. Tranzactiile între cele douã categorii de participanti la fluxul financiar se realizeazã prin intermediul pietelor financiare.

I.2. Structurã

Dupã tipul activelor care se negociazã si mecanismul prin care acestea sunt introduse în circuitul economic, piata financiarã este formatã din trei mari sectoare, constituite ca piete distincte: piata bancarã, piata monetarã si piata de capital(piata valutara). Pe noi ne intereseaza în particular piata valutara.

II. PIATA VALUTARA

II.1. Caractere generale

Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vânzarea si cumpararea de valuta efectiva sau în cont precum si vânzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate în moneda straina.Aceasta activitate de vânzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar în cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa.

Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile:

" bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala)

" casele de schimb autorizate

" alte institutii financiar-valutare abilitate în acest sens.

Ceea ce rezulta în urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putând fi limitat din punct de vedere legal.

Aceasta piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din România este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe lânga aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii în care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.

Uneori, pe piata valutara, tranzactiile se desprind de activitatile economice propriu-zise. În acest sens avem: