Piața Valutară Internațională

I. Piata valutara internationala: continut, functii, segmente, participanti rolul în economia mondiala.

Piata valutara internationala implica mecanisme (acorduri, procedee) conform carora se realizeaza tranzactii între vânzatorii si cumparatorii de valute. Pe pietele valutare se realizeaza convertirea unei monede în alte. Necesitatea unor astfel de operatiuni este determinata de lipsa unui mijloc unic de plata, care ar putea servi drept mijloc international de schimb la operatiunile economice internationale.

În dependenta de volumul, caracterul operatiunilor valutare si cantitatea valutelor utilizate, pietele valutare se divizeaza în :

. globale;

. regionale;

. interne.

Pietele valutare globale sunt concentrate în centrele financiare mari ale lumii (Londra, New-York, Tokyo, Frankfurt pe Main, Paris). Pe pietele valutare regionale se realizeaza operatiuni cu un numar anumit de valute convertibile, iar piata valutara interna nu este altceva decât piata unui stat.

Piata valutara internationala cunoaste o dezvoltare considerabila de la instaurarea cursurilor de schimb flotante, tranzactiile atingând sume colosale. S-a determinat ca valoarea tranzactiilor pe aceasta piata într-o singura saptamâna este echivalenta cu valoarea comertului international dintr-un an întreg. Pe piata valutara internationala cursurile valutare scapa din ce în ce mai mult de sub stapânirea autoritatilor monetare, deoarece rezervele bancilor centrale sunt insuficiente pentru a influenta în mod durabil evolutia cursului valutar. Autoritatile monetare sunt capabile sa frâneze miscarile acestor cursuri, dar nu le pot opri si, cu atât mai mult, nu le pot inversa.

Dezvoltarea PVI este determinata de influenta a doi factori: în primul rând, de liberalizarea operatiunilor valutare si de cresterea nivelului de transparenta a pietelor nationale, în al doilea rând, de încadrarea tehnologiilor moderne în operatiunile pe piata valutara.

Sistemele informationale ale principalelor banci, care sunt legate între ele prin sisteme electronice, efectiv au format piata valutara interbancara globala, unde operatiunile se realizeaza 24 de ore din 24. Drept urmare a crescut transparenta pietei, ce a permis diminuarea considerabila a spread-ului între cursul de cumparare si de vânzare a valutei. Primele exemple de utilizare a tehnologiei de internet pe PV au aparut la mijlocul anilor 90, iar utilizarea lor activa s-a început în anul 2000.

Trasaturile caracteristice ale PVI sunt urmatoarele:

. nu este caracterizata printr-un loc concret de realizare a tranzactiilor  ele sunt desfaturate peste tot;

. nu are un timp concret de lucru  tranzactiile se desfasoara 24 ore din 24

. nu dispune de un organ de reglementare  cursurile se determina exclusiv de cerere si oferta;

. este caracterizata de un numar considerabil de participanti si un volum mare de operatiuni;

. este cea mai rapida si lichida piata  tranzactiile se realizeaza în câteva secunde.

Datorita acestor caracteristici, piata valutara se considera cea mai obiectiva piata, deoarece participantii trebuie sa opereze cu sume considerabile pentru a putea directiona cât de cât cursurile pe aceasta piata în scopurile sale.

Printre tendintele pietei valutare internationale pot fi mentionate urmatoarele:

1. Majorarea volumului operatiunilor valutare este legat de transferurile financiare determinate de tranzactiile speculative si nu de transferurile legate de deservirea comertului international;

2. Dezvoltarea tehnologiilor informationale moderne, care permit zi de zi timp de cateva minute transferarea mijloacelor între centrele financiare ale lumii. SWIFT-ul în afara de transferurile interbancare confirma tranzactiile valutare.

3. Liberalizarea pietei valutare a mai multor tari si în special în conditiile decontarilor on-line. Aceasta determina majorarea fluxurilor valutare, dar totodata majoreaza posibilitatile unor speculatii.

Modificarile ce au loc pe PVI determina faptul ca hotarele între piata interbancara si piata clientilor devin din ce în ce mai putin delimitate astfel încât serviciile oferite pe piata valutara înceteaza a mai fi un privilegiu al bancilor care la rândul sau se transforma în organizatori ai tranzactiilor.

Pentru o percepere mai clara vom analiza piata valutara din trei directii : obiectul tranzactiilor, participantii, organizarea.

A. Obiectul tranzactiilor. Pe piata valutara se vând si se cumpara monedele tarilor lumii. Aceasta necesitate a aparut odata cu dezvoltarea relatiilor economice externe. Comertul exterior, investitiile straine, turismul sunt principalele motive care duc la desfasurarea operatiunilor valutare..

B. Participantii pe PVI. Totalitatea participantilor pietei valutare internationale pot fi împartiti în doua grupe mari:

. Participanti activi sau asa numitii market makers. Ei sunt foarte importanti pentru piata deoarece datorita lor zilnic se coteaza valutele în lipsa cumparatorilor reali. La market makers se refera bancile mari din toate centrele financiare. Volumul zilnic al operatiilor a celor mai dezvoltate banci internationale (Deutsche Bank, Barcalays Bank, Union Bank of Switzerland, CitiBank, Chase Manhattan Bank, Standard Chartered Bank) ating miliarde dollari. Market makers realizeaza câstig nu din contul modificarii pretului ci în baza spread-ului.

. Participanti pasivi care din când în când realizeaza tranzactii valutare (sau din cont propriu sau în numele clientilor sai) si în acest scop se adreseaza pentru preturi la market makers ;

C. Organizarea. Tinând cont de participantii pietei valutare ne putem imagina ce nivel de organizare îi este propriu. Cea mai mare pondere din tranzactiile valutare sunt desfasurate de bancile comerciale. Din acest motiv anume bancile sunt principalii organizatori a pietei valutare. Pietele valutare de obicei nu au local, însa aceasta nu se refera la bursele valutare, care nu sunt numeroase, dar totusi exista. Pentru a reda modul de organizare a pietei valutare este necesara concretizarea tipului ei. Aceasta o vom face în continuare.