Planul național de dezvoltare 2007-2013 privind protecția și îmbunătățirea calității mediului

Direcţiile strategice ale Planului Naţional de Dezvoltare – “Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului” sunt în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale politicii României în sectorul de mediu şi au la bază Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă, precum şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene. Investiţii majore în infrastructură sunt necesare în domeniul mediului înconjurător în regiunile mai puţin dezvoltate, în vederea încurajării creşterii economice şi a convergenţei pe termen lung cu situaţia din statele membre.

Existenţa unei infrastructuri eficiente reprezintă una dintre condiţiile preliminare pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă în sectorul de mediu. Din punct de vedere al dimensiunii spaţiale, asigurarea infrastructurii de mediu se va realiza pe baza corelării intervenţiilor cu problemele de mediu din teritoriu şi orientarea spaţială corespunzătoare a acestora în următoarele domenii: gestiunea riscurilor, gestiunea deşeurilor, ocrotirea şi valorificarea naturii, protejarea peisajului, protejarea biodiversităţii, gestionarea resurselor de apă, gestionarea durabilă a terenurilor, asigurarea serviciilor de apă şi canalizare. Acţiunile strategice conţinute în Prioritatea 3 a PND sunt complementare măsurilor de mediu incluse în Prioritatea 6 privind Dezvoltarea Regională, Prioritatea 1 privind Creşterea competitivităţii economice şi Prioritatea 5 referitoare la Agricultură şi Dezvoltare Rurală. De asemenea, aspectele referitoare la educaţia pentru mediu sunt incluse în Prioritatea 4 ce vizează Dezvoltarea Resurselor Umane. În cadrul Priorităţii 3 a PND, sunt avute în vedere următoarele sub-priorităţi:

- Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri;

- Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu.

Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri. Dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată în regiunile mai puţin dezvoltate şi reducerea diferenţelor dintre regiuni. Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 „Mediu”, au rezultat pentru România o serie de angajamente ce implică investiţii considerabile în sectorul de apă şi apă uzată, în toate aglomerările urbane/rurale mai mari de 2.000 l.e., în decursul unor perioade de tranziţie relativ scurte, după cum urmează: - 2015 – conformarea pentru sistemele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate în aglomerările mai mari de 10.000 l.e. - 2018 – conformarea pentru sistemele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate în aglomerările cu o populaţie echivalentă între 2.000 şi 10.000 l.e. În vederea optimizării costurilor de investiţii, precum şi a celor operaţionale pe care le implică angajamentele mai sus menţionate, proiectele vor fi grupate (de exemplu: cele localizate în acelaşi bazin hidrografic) şi vor include investiţii prioritare ce vizează conformarea cu Directivele de apă şi apă uzată relevante. De asemenea, un alt obiectiv îl constituie accesul populaţiei la servicii de utilităţi publice de apă şi apă uzată, la standardele de calitate cerute şi la un tarif acceptabil (mai mic de 4% din venitul pe gospodărie). 283 Proiectele ce vor fi finanţate în cadrul acestei priorităţi au ca scop valorificarea experienţei acumulate în cadrul programelor MUDP, ISPA şi SAMTID. Beneficiarii vizaţi sunt asociaţiile de municipalităţi create în vederea implementării proiectelor regionale. O condiţie preliminară pentru aprobarea proiectelor o reprezintă crearea operatorului regional unic, care să acopere cel puţin aria de deservire a proiectului. Principalele acţiuni indicative avute în vedere vizează extinderea/îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi apă uzată în localităţile vizate şi crearea/consolidarea companiilor regionale. Lucrările de modernizare a infrastructurii de apă vor ţine seama de planurile de amenajare teritorială locală/regională. Se va acorda o atenţie deosebită zonelor cu disfuncţionalităţi mari în alimentarea cu apă potabilă şi/sau canalizare, a zonelor cu resurse reduse de apă, a zonelor cu resurse de apă poluată, care necesită măsuri prioritare de reabilitare.

Construirea sistemelor integrate de deşeuri în regiunile/judeţele mai puţin dezvoltate şi punerea în practică a ierarhiei opţiunilor pentru gestionarea deşeurilor („hierarchy of waste”) Scopul acestei componente strategice este îmbunătăţirea standardelor de management al deşeurilor, în conformitate cu ierarhia opţiunilor pentru gestionarea deşeurilor (prevenire, colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare, închiderea acelor depozite neconforme). România are angajamente specifice în acest sens. Perioadele de tranziţie acceptate în vederea atingerii standardelor europene referitoare la managementul deşeurilor cuprind: - depozite de deşeuri nepericuloase, situate în zonele urbane – perioade de tranziţie până în 2017; - depozitarea temporară a deşeurilor industriale periculoase – 2009; - depozite de deşeuri industriale nepericuloase – perioade de tranziţie până in 2013. În vederea respectării angajamentelor mai sus menţionate, se vor derula proiecte de management integrat al deşeurilor, în conformitate cu Planul Naţional şi Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor. Proiectele respective vor acoperi cel puţin aglomerările urbane şi rurale principale, la nivel judeţean, beneficiarii fiind reprezentaţi de autorităţile locale/ judeţene. Sistemele integrate de management al deşeurilor vor include următoare acţiuni: - asigurarea facilităţilor corespunzătoare de colectare şi transport al deşeurilor în localităţile vizate; - construirea facilităţilor adecvate de tratare/eliminare; - închiderea depozitelor neconforme care afectează sănătatea umană şi mediul înconjurător.

Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu Dezvoltarea sistemelor specifice de management al apelor. Principalele obiective ale acestei componente strategice sunt: - reducerea poluării cursurilor de apă, în special prin implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi prin asigurarea unui management corespunzător al nămolului provenit de la staţiile de epurare a apelor uzate; - accesul populaţiei din regiuni specifice la sistemele publice de alimentare cu apă şi canalizare. Primul obiectiv va fi atins prin derularea de acţiuni ce vizează construirea/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate, care vor asigura epurarea la un nivel avansat, în vederea conformării cu cerinţele stabilite pentru zonele sensibile (eliminarea nutrienţilor) şi pentru tratarea şi eliminarea corespunzătoare a 284 nămolurilor. Principalii beneficiari vizaţi sunt municipalităţile cu o populaţie mai mare de 10.000 l.e. De asemenea, localităţile cu o populaţie echivalentă între 2.000 şi 10.000 vor fi eligibile în cazuri speciale bine definite. Cel de-al doilea obiectiv are în vedere asigurarea sprijinului pentru construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată pentru zone specifice care nu pot fi incluse în proiecte regionale majore (sub-prioritatea 3.3.1). În acest caz, o atenţie deosebită va fi acordată cerinţelor Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. Beneficiarii ţintă sunt asociaţiile de autorităţi locale din zonele specifice. Acţiunile care trebuie realizate prin acest element strategic sunt următoarele: - construirea/extinderea staţiilor de epurare a apelor uzate în vederea atingerii nivelului corespunzător de epurare, în scopul îmbunătăţirii calităţii cursurilor de apă; - construirea/modernizarea facilităţilor de apă şi apă uzată în zone specifice.