Pledoarii Imposibile - Recenzie

“The great virtue of a free market system is that it does not care what color people are; it does not care what their religion is; it only cares whether they can produce something you want to buy. It is the most effective system we have discovered to enable people who hate one another to deal with one another and help one another”

“Marea virtute a unui sistem de piaţa liberă este aceea că nu culoarea pielii oamenilor contează; nu contează religia de care aparţin; ceea ce contează e dacă ei pot produce acel ceva pe care vrei să îl cumperi. Acest sistem este cel mai eficient descoperit, un sistem ce le permite oamenilor care se urăsc unul pe altul să ajungă să colaboreze între ei - şi de ce nu?- să se ajute unul pe altul.”

– Milton Friedman

(laureat al Premiului Nobel în economie)

Date autor

Născut în Brooklyn, New York, în anul 1941, Walter Block se alatură susţinătoriilor înfocaţi ai libertarianismului şi poate fi considerat un adept al şcolii austriece, alaturi de alte mari personalităţi – printre care îi putem enumera pe Friedrich Hayek, Ludwig von Misses şi Carl Menger. În prezent – profesor de Ştiinţe Economice la Universitatea Loyola din New Orleans, W. Block se poate mândri cu un adevarat palmares de articole economice publicate, cu doctoratul obţinut în Economie, cu mulţi ani de predare în universităţi prestigioase din Arkansas şi importante funcţii deţinute în domeniul economic şi cultural - editor la câteva ziare, directorul Centrului de Studii Economice şi Religie din Vancouver.

Titlul si anul aparitiei

Apărută acum aproape 14 ani în peisajul românesc, cartea sa – “Pledoarii imposibile” puncteaza probleme delicate ale societății, sau mai degrabă probleme-mituri, pe care autorul încearcă, și în multe cazuri chiar reușește, să le desființeze.

Cu titlul complet de “Pledoarii imposibile: în apărarea prostituatelor, a spărgă-torilor de grevă, a cămătarilor, a patronilor și a altor stigmatizați” sau “Defending the undefendable” – în limba engleza, Walter Block avertizează indirect asupra conținutului cărții. Aceasta va curpinde argumente în favoarea celor incriminați de societate, autorul încercând să ne convingă de nevoia schimbării de viziune asupra acestora.

Recenzie

Introducere

Cartea sa este una din cele mai concrete dovezi ce sar în apărarea capitalismului şi a libertăţii individului, ilustrând şi subliniind - prin exemple extreme culese din societatea cotideană, faptul că Guvernul - prin legile promulgate, joacă un rol vital în economie.

Schimbul liber este ceea ce stă la temelia economiei, care prin definiţie reprezintă întelegerea reciprocă între doua persoane ce consimt să realizeze o tranzacţie de bunuri. Când însă în aceasta întelegere intervine Guvernul – parte terţa care promulgă legi ce împiedică, interzice, sau îngreunează finalizarea schimbului, se ivesc o serie de consecinţe ce se răsfrâng asupra societăţii şi clatină bazele economiei. Dar cei mai afectaţi sunt participanţii la procesul de tranzactie, căci involuntar societatea contribuie la creearea unei impresii mai puţin plăcute despre persoanele implicate, cât şi despre aşa zisele afaceri “necurate” pe care le intreprind, căci de altfel au caracter prohibitoriu.

În contrast cu economiştii clasici, care nu au îndrăznit să privească dincolo de bariere şi s-au rezumat doar la cercetări ce priveau ramurile şi activităţile economice “respectabile” (precum agricultura, industria, transportul, locuinţele ş.a), Walter Block iese din tipare şi sare în sprijinul profesiilor şi ocupaţiilor “mai puţin onorabile”, considerate “murdare”; dispreţuite şi ocărâte de întreaga societate. Practicanţii acestor munci “ruşinoase” sunt incluşi de către Block în categoria “ţapilor ispăşitori ai economiei”.

Adept al politicii libertarianiste, Block încearcă prin publicaţia “Pledoarii imposibile” să schimbe concepţia şi mentalitatea lumii. Autorul apară aceste “pleave ale societăţii” (prostituata, peștele, traficantul de droguri, șantajistul, șoferul de taxi pirat, țopârlanul ...), considerându-i nişte adevaraţi “eroi” pentru simplul fapt că reuşesc să facă faţă “tratamentului nedrept din partea societăţii şi a aparatului de stat”. Până la urmă îndeplinesc şi ei într-adevăr servicii economice, chiar dacă “nu sunt la fel de bine văzuţi“ de comunitate şi poate nu la fel de respectaţi ca un oricare alt medic, profesor, preot, oţelar, croitor… Urmărind să-şi maximizeze profiturile şi să-şi minimizeze pierderile, aceşti “ţapi” sunt nevoiţi să satisfacă cererile consumatorilor cât mai bine şi cât mai eficient. Chiar dacă sunt concentraţi numai pe câştigul personal, oferă involuntar avantaje publicului larg.

W. Block pune în lumină ideea moralităţii, considerând şi demonstrând – prin exemplele date, că piaţa trebuie văzută ca fiind amorală ( nici morală, nici imorală). Citând, piața este “un mijloc splendid de eficient pentru atingerea unor scopuri atât bune, cât și rele”. O activitate imorală nu trebuie neapărat să fie şi ilegala, atâta timp cât nu implică violenţa sau oricare altă formă de agresiune.