Politica antiinflaționistă promovată de BNR între anii 2005-2013

1.Adoptarea de catre BNR a strategiei de tintire directa a inflatiei

Banca Nationala a României a adoptat în mod oficial strategia de tintire directa a inflatiei în luna august 2005. Tintirea directa a inflatiei este considerata a fi strategia în care politica monetara este conectata la termenul mediu si la cel lung fara ca prin aceasta capacitatea ei de a reactiona la evolutiile pe termen scurt sa fie diminuat; astfel, tintirea directa a inflatiei realizeaza o conciliere între disciplina si responsabilitatea impuse de regulile rigide, pe de o parte, si flexibilitatea permisa de abordarea discretionara, pe de alta parte. În acceptiunea larga, functiile majore îndeplinite de aceasta strategie sunt: îmbunatatirea comunicarii dintre decidentii de politica monetar si publica si asigurarea disciplinei si a responsabilitatii în elaborarea politicii monetare.

2.Principalele argumente în favoarea adoptarii strategiei de tintire directa a inflatiei

În favoarea adoptarii de catre BNR a strategiei de tintire directa a inflatiei au pledat doua categorii majore de argumente:

A. Argumente legate de eficacitatea redusa a strategiei bazate pe ancora monetara, adoptata de jure de catre BNR, conform careia, obiectivul fundamental al politicii monetare a BNR era asigurarea stabilitii preturilor, masa monetara fiind desemnata obiectivul intermediar, iar baza monetara, obiectivul operational al acestei politici.

B. Argumente de natura avantajelor relative oferite de strategia de tintire directa a inflatiei.

Optiunea CA al BNR pentru introducerea acestui regim de politica monetara a fost puternic încurajata de rezultatele notabile obtinute de tarile în care bancile centrale care au adoptat aceasta strategie începând cu anul 19889 – carora li s-au alaturat chiar economii în tranzitie din Europa Centrala si de Est 10 devenite ulterior membre UE -, experiena lor dovedind faptul ca acest relativ nou regim de politica monetara este viabil într-o economie mondiala caracterizata printr-un grad înalt de liberalizare si globalizare. Optiunea a fost consolidata de concluziile dezbaterilor ce au avut loc în perioada premergatoare în cadrul sedinelor CA al BNR, având ca suport atât analizele întreprinse de directiile de specialitate ale BNR), cât si evalurile privind experienta în domeniu a altor banci centrale – unele realizate chiar în cadrul unei conferinte cu participare internationala organizata de BNR în primavara anului 2005.

Avantajele majore pe care le confera strategia de tintire directa a inflatiei, comparativ cu alte regimuri de politica monetara, derivând din trasaturile sale specifice, sunt în principal urmatoarele:

1. Permite concentrarea politicii monetare asupra obiectivului sau fundamental, cel de asigurare si mentinere a stabilitatii preturilor, fara utilizarea unei alte variabile economice ca obiectiv intermediar;

2. Asigura limitarea inconsistentei temporale prin cresterea responsabilitatii bancii centrale fata de îndeplinirea obiectivului fundamental. Dat fiind decalajul inerent transmiterii impactului actiunii de politica monetara asupra inflatiei, banca centrala se concentreaza asupra atingerii tintei de inflatie pe un anumit orizont viitor de timp (18-24 luni); astfel politica monetara are o orientare anticipativa, deciziile de politica monetara având ca principal reper prognoza evolutiilor macroeconomice pe termen mediu;

3. Este un regim transparent si flexibil – prezervând capacitatea politicii monetare de a raspunde la socurile neprevzute din economie –, operational chiar în conditiile instabilitatii relatiei agregate monetare-inflatie; 4. Asigura realizarea dezinflatiei cu minimizarea relativa a costurilor, având efect mai direct asupra anticipatiilor privind inflatia, inclusiv datoriat angajamentului bancii centrale fata de tinta de inflatie, care e mai bine îneles de public;

5. Presupune o mai buna comunicare cu publicul – rol esential în formarea asteptarilor privind inflatia viitoare; informatiile oferite de banca centrala se refera la prognoza evolutiilor viitoare, analiza riscurilor asociate si evaluarile ce fundamenteaza decizia de politica monetara; 6. Reclama asigurarea independentei bancii centrale sub toate aspectele, implicit protectia autoritatii monetare fata de presiunile si ingerintele politice.

3.Îndeplinirea preconditiilor trecerii la tintirea directa a inflatiei

În consecinta, una dintre premisele majore ale adoptarii de catre CA al BNR a deciziei de trecerela tintirea directa a inflatiei a constituit-o consemnarea unui grad ridicat de îndeplinire a preconditiilor specifice, principalele fiind:

1. Atingerea unei rate a inflatiei suficient de scazute.

Spre sfârsitul anului 2004, rata anuala a inflatiei a coborât, pentru prima data în ultimii 14 ani, pe palierul cu o singura cifra (9,3 la suta), nivelul atins fiind comparabil cu cel înregistrat de alte tari în momentul adoptarii acestui regim de politica monetara. Performanta - survenita pe fondul accelerarii procesului de dezinflatie declansat în anul 2000 -, a fost cu atât mai notabila cu cât economia româneasca s-a confruntat timp de un deceniu cu rate anuale ale inflatiei extrem de ridicate (culminând cu 295,5 la suta în 1993 decembrie/decembrie), care la finele anului 1999 abia reusisera sa coboare la 54,8 la suta.

2. Acumularea unui câstig de credibilitate de catre banca centrala si consolidarea acestuia.

Atât decelerarea sustinuta a inflatiei în perioada 2000-2004, cât si atingerea sau chiar supraperformarea în a doua parte a intervalului a obiectivelor anuale de inflatie – urmarite consecvent de politica monetara implementata de BNR – au fost de natura sa sporeasca încrederea publicului în politica bancii centrale si în tintele acesteia.

3. Absenta dominantei fiscale.

O contributie importanta la cresterea independentei de facto a politicii monetare si-a adus-o si

restrângerea treptata a dominantei fiscale pe fondul derularii unui proces de consolidare fiscala si al cresterii coerentei mix-ului politicilor macroeconomice în anii premergatori adoptarii noii strategii. Acestea s-au concretizat atât în scaderea deficitului bugetului general consolidat, cât si în reducerea datoriei publice, precum si în ameliorarea conditiilor de finantare si refinantare –interna si externa – a acestora. În plus, noul statul al BNR interzice în mod explicit orice modalitate de finantare directa a Trezoreriei sau a institutiilor statului de catre banca centrala, inclusiv prin achizitionarea de titluri de stat de pe piata primara de catre BNR.

6. Însanatosirea si întarirea sistemului bancar si relativa crestere a intermedierii bancare.

7. Întarirea capacitatii de prognoza a inflatiei.

Un efort sustinut al BNR a fost dedicat dezvoltarii capacitatii sale de prognoza. În acest scop, în luna aprilie 2004 a fost înfiintata Directia Modelare si Prognoze Macroeconomice si au fost amplificate contactele cu alte banci centrale care aplica tintirea directa a inflatiei, precum Banca Nationala a Republicii Cehe si Banca Nationala a Poloniei. Crearea Directiei Modelare si Prognoze Macroeconomice, ca structura distincta în cadrul BNR, a permis asimilarea eficienta a asistentei tehnice oferite Bancii Nationale a României pe componenta de modelare si prognoza a strategiei de tintire directa a inflatiei.