Politica financiar-monetară a BNR

Politica financiară

Politica financiară constă în totalitatea principiilor, metodelor, măsurilor, instrumentelor concrete care sunt utilizate în activitatea financiară, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic; la acestea se adaugă legislaţia financiară utilizată în scopul realizării obiectivelor sociale şi economice, pe plan intern şi extern.

Politica financiara este element de suprastructura; ea actioneaza cu precadere în sfera repartitiei, dar influenteaza practic si sfera productiei, schimbului si consumului.

Politica financiara are caracter stiintific, deoarece ia în considerare legile economice, particularitatile concrete, performantele muncii sociale. De asemenea, aceasta are si caracter realist, deoarece este elaborata si înfaptuita pe baza realitatilor concrete, a posibilitatilor economice. Trebuie avut în vedere, în aceeasi masura, si caracterul transformator, umanist al politicii financiare, puternic ancorata în economia nationala.

Politica financiara jaloneaza anumite coordonate în:

- domeniul cheltuielilor publice (marimea, tendinta, dinamica, destinatia, eficienta acestora);

- domeniul resurselor financiare publice (volumul, provenienta, dinamica, modul de influentare a proceselor economice, randamentul impunerii, nivelul presei fiscale);

- domeniul echilibrului economico-financiare (acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate, constituirea unor rezerve, echilibrarea balantei financiare generale economiei nationale, a balantei creantelor si angajamentelor externe pe tarile balantei de plati externe, a balantei masei monetare, a balantei formarii capitalurilor pe economie, a balantei de venituri si cheltuieli a populatiei).

Evoluţii structurale

În anul 2008 şi primul trimestru al anului 2009 nu s-au remarcat modificări notabile în structura sectorului bancar românesc. Tendinţa de extindere a activităţii în teritoriu ca şi a numărului de angajaţi îşi pierde din intensitate în ultima parte a anului, în contextul crizei globale. Gradul de concentrare, moderat, continuă trendul descendent.

În 2008 şi trimestrul I 2009 nu se constată mutaţii importante în structura sectorului bancar românesc (Tabelul 1). Autorizarea unei bănci cu capital străin (BCR Banca Pentru Locuinţe), deschiderea unei noi sucursale la Bucureşti (DEPFA Bank Plc. Dublin), după ce o altă bancă îşi înceta activitatea în urma unei fuziuni (Banca di Roma) sau modificările produse în structura acţionariatului unei bănci (ABN AMRO Bank, în prezent RBS Bank România S.A., în urma preluării ei de către Royal Bank of Scotland) nu au modificat substanţial structura sectorului bancar. Începând cu ianuarie 2009, CitiBank România S.A. şi-a modificat statutul de bancă – persoană juridică română cu capital străin, devenind sucursala din România a CitiBank Europe cu sediul la Dublin.

La sfârşitul anului 2008, pe teritoriul României existau 43 de instituţii de credit, faţă de 42 la finele anului 2007, dintre care 32 autorizate de BNR să funcţioneze ca persoane juridice române, 10 sucursale ale unor grupuri bancare din UE şi o reţea cooperatistă de credit. Acelaşi număr de instituţii de credit regăsim şi la 31 martie 2009, singura modificare, şi aceasta doar la nivel de structură, fiind noul statut al CitiBank.

De remarcat sunt, de asemenea, notificările privind intenţia unui număr de 174 de instituţii din străinătate de a oferi în mod direct servicii financiare pe teritoriul României. Unii dintre solicitanţi se aflau în faţa unui prim contact cu piaţa financiară românească, în încercarea de a uza de avantajul paşaportului european în condiţiile în care operaţiunile transfrontaliere s-au dovedit pentru aceştia o oportunitate, în special pe segmentul finanţării corporaţiilor.

Tabel nr. 1 Indicatori structurali ai sistemului bancar românesc

Sursa: Preluare din buletinele lunare ale BNR

Pe de altă parte, instituţiile de credit din România, în cursa pentru o cotă de piaţă mai bună, şi-au continuat, cu o intensitate însă mai redusă spre finele anului 2008, tendinţa de extindere a activităţii în teritoriu, prin înfiinţarea a 1.067 de noi unităţi. În luna decembrie 2008 s-au înregistrat 88 de noi unităţi, cu 6 mai puţine decât în luna precedentă, iar în primele trei luni ale anului 2009 numărul acestora s-a cifrat la doar 65, 26, respectiv 23.