Politică monetar-creditară în Republica Moldova

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETAR-CREDITARA

Principala componenta a politicii economice este politica financiara. Principalele domenii de manifestare ale politicii financiare sunt urmatoarele:

- Emisiunea monetara

- Cursul valutei nationale

- Creditul si dobînda

- Cheltuieli publice

- Resursele financiare publice

- Balanta de plati externa

- Privatizarea si nationalizarea

- Asigurarile si asistenta sociala

- Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila. Politica financiara are doua componente principale: politica monetar –creditara si politica bugetar –fiscala.

Politica monetar–creditara ca parte integranta a politicii financiare, reprezinta activitatea de influentare a proceselor social-economice prin oferta de bani în vederea realizarii principalelor scopuri macroeconomice si obtinerii echilibrului general adecvat în economie.

Politica monetar –creditara este elaborata si promovata de catre Banca Nationala a tarii. Fiind unicul organ împuternicit prin lege cu functiile de realizare a politicii monetar –creditare, Banca Nationala independent de alte verigi ale puterii executive, pune în functie instrumentele politicii monetar –creditare.

Instrumentele politicii monetar-creditare -Operatiuni pe piata deschisa cu hîrtiile de valoare emise de Guvern (open market operations --OMO)

-Rata de baza a Bancii Nationale sau rata de refinantare

-Rata rezervelor obligatorii

-Cursul valutar Aceste instrumente, cu anumite particularitati, conditionate de traditii, preferinte, sunt folosite în majoritatea tarilor cu economie de piata.

I. Operatiunile pe piata deschisa (OMO) reprezinta cumpararea-vînzarea de catre Banca Centrala a hîrtiilor de valoare emise de Guvernul tarii si urmareste scopul reducerii sau maririi cantitatii de bani din circulatie. Acest instrument este pe larg folosit în SUA , dar mai putin folosit în tarile europene. Operatiunea de „open market" se realizeaza pe o anumita piata, unde se formeaza un anumit pret, si anume pe piata monetara. Pe aceasta piata, unde se schimba pe titluri : lichiditatile create de banca centrala, aceasta din urma initiaza vânzarea sau cumpararea unor titluri, generând, astfel, o cerere sau o oferta de moneda legala. Initiativa respectiva nu întâlneste însa adeziunea la schimb a celeilalte parti decât la un anumit nivel al pretului, a carui variatie reflecta starea lichiditatii pietei.

Analizînd impactul pe care-l au operatiunile pe piata deschisa asupra scopurilor politicii financiare putem conchide:

1. Cumpararea hîrtiilor de valoare guvernamentale conduce la cresterea ofertei de bani, care la rîndul ei duce la descresterea ratei dobînzii, ce poate sa influenteze pozitiv investitiile (scadere de somaj), însa persista pericolul de crestere a preturilor (inflatie). Situatia data este caracteristica politicii monetare expansioniste.

2. Vinderea hîrtiilor de valoare a guvernului conduce la diminuarea ofertei de bani, rata dobînzii creste, rentabilitatea investitiilor în productie scade, pe fondul stabilitatii preturilor creste somajul. II. Un alt instrument de realizare a politicii monetar-creditare este rata de baza a dobînzii bancare.

Bancile pot sa-si mareasca rezervele creditare prin:

a) Atragerea de noi depuneri

b) Contractarea de credite de la alte banci comerciale

c) Procurarea de resurse creditare de la Banca Centrala. Ultima sursa este cea mai importanta cantitativ si cea mai dirijabila atît administrativ, cît si economic. De aceea, Banca Nationala, stabilind rata dobînzii la resursele creditare acordate bancilor comerciale la un anumit nivel, indica de fapt, nivelul dobînzii din economie.

În Republica Moldova bancile comerciale procura resurse creditare la licitatia creditara interbancara, unde cel mai mare furnizor de resurse creditare este Banca Nationala. Prin mecanismul licitatiei, propunînd oferte mari sau mici de resurse creditare pentru vînzare, Banca Nationala influenteaza rata dobînzii bancare.

Efectele modificarii ratei dobînzii de asemenea pot fi observate analizînd piata monetara:

a. Scaderea ratei dobînzii stimuleaza investitiile si cresterea ocupatiei, pe fondul unei anumite tendinte de crestere a preturilor

b. Cresterea ratei dobînzii conduce la diminuarea investitiilor si aparitia tendintei de crestere a somajului. Pe fondul anumitei stabilitati a preturilor se dezvolta procesele de stagnare III. Al treilea instrument important de realizare a politicii monetar-creditare este modificarea ratei rezervelor obligatorii. Pe parcursul dezvoltarii activitatii bancare s-a stabilit ordinea, care ulterior a fost confirmata prin lege, conform careia o parte din depozitele bancare si mijloacele primite din alte surse trebuie sa se pastreze în Banca Centrala. Aceasta cerinta în primul rînd contribuie la asigurarea bancii si protejarea intereselor clientelei. În al doilea rînd, Banca Centrala, marind sau micsorînd rata rezervelor obligatorii influenteaza direct volumul creditelor acordate de bancile comerciale si, ca rezultat, mareste sau micsoreaza oferta de bani.

2. EVOLUTIA POLITICII MONETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA

Odata cu adoptarea in iulie 1995 a Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei, a fost stabilit obiectivul principal al politicii monetare – realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale, in functie de care s-a determinat strategia si tactica politicii monetare a BNM.