Cuprins
- 1.2. Cauze şi tipuri de şomaj pag 3-6
- 1.3. Şomajul voluntar şi involuntar.
- Rata naturală a şomajului pag 6-13
- 2. Implicatii economice, politice si sociale pag 14-21
- 3.Manifestarea fenomenului (conceptului) in Romania.Agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca pag 22
- 3.1. Prezentare generală pag 22
- 3.2. Rolul ANOFM în reducerea
- şi ameliorarea efectelor şomajului pag 23
- 3.2.1. Informarea şi consilierea profesională pag 23-24
- 3.2.2. Medierea muncii pag 24
- 3.2.3. Consultanţă pentru începerea unei afaceri pag 24-25
- 3.2.4. Cursuri de calificare şi recalificare pag 25-28
- 4.Manifestarea fenomenului (conceptului) in Uniunea Europeana pag 28
- 4.1 Manifestarea fenomenului pag 28-29
- 4.2. Strategia Europeană a
- Ocupării Forţei de Muncă 2000-2005 pag 29-31
- 4.3. Obiective cheie ale Strategiei
- Europene de Ocupare a Forţei de Muncă pag 31-33
- 4.4. Creşterea ofertei pe piaţa muncii şi
- promovarea îmbătrânirii active pag 33-34
- 4.5 Situaţia şomajului în ţările Uniunii Europene pag 34-36
- 5. Consideratii proprii pag 36-39
- 6. Concluzii pag 39-40
- 7.Bibliografie pag 41
Extras din referat
1.Definirea conceptului. descrierea conceptului - implicatii economice, politice si sociale
1.2. Cauze şi tipuri de şomaj
Deoarece fiecare cauză şi tip de şomaj implică o viziune specială şi, în consecinţă şi măsuri adecvate de combatere trebuie ca aceste două aspecte, care la prima vedere s-ar părea că ar trebui tratate separat, să fie abordate în strânsă corelaţie.
Ca un flux macrosocial global, şomajul este generat de cauze ce ţin de situaţia economică a utilizatorilor, pe de o parte, şi de statutul social al ofertanţilor de muncă, pe de altă parte.
În primul rând, ca urmare a unei evoluţii nefavorabile a activităţilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de muncă de către o parte a populaţiei ocupate.
În al doilea rând, solicitările suplimentare de muncă ale noilor generaţii ce au ajuns la vârsta legală de muncă nu pot fi onorate de utilizatorii de muncă. Tânăra generaţie întâmpină greutăţi în găsirea locurilor de muncă (în cazul unei subocupări) din mai multe motive obiective sau subiective: neconcordanţa pregătirii ei profesionale cu nevoile şi exigenţele impuse de activitatea economico-socială; reţinerile unor agenţi economici producători în a angaja tineri fără experienţă în muncă, fără să-şi fi însuşit disciplina muncii etc.
În al treilea rând, şomajul apare, se suplimentează şi ca urmare a solicitărilor de locuri de muncă din partea unor persoane încadrate în vârsta a doua, care se decid să-şi ofere munca lor pe piaţă. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat până în momentul respectiv, altele au întrerupt activitatea pe o perioadă relativ îndelungată. Oricum, atât unele, cât şi celelalte persoane se decid să-şi schimbe statutul social din neangajat în angajat. La acest proces se poate adăuga şi cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu.
Pentru aprofundarea cauzelor şomajului trebuie luate în consideraţie, în unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-ştiinţifice, cum sunt: evoluţia populaţiei active; dinamica producţiei naţionale; rata de creştere economică şi modificarea sensului ei; tehnicile şi tehnologiile folosite, progresul tehnico-ştiinţific; restructurările agenţilor economici, independent de impulsurile acestora; conjunctura internă şi internaţională etc.
Apariţia şomajului, dar, mai ales, creşterea şi diminuarea lui au fost şi sunt influenţate de unele cauze directe, fiecare dintre acestea dând naştere la forme particulare de şomaj, cum sunt: ciclic, fricţional, structural, tehnologic, sezonier etc.
- Şomajul ciclic este dependent de fluctuaţiile ciclice pe termen mediu; în perioadele conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, în timp ce în cele favorabile el se resoarbe în bună măsură.
- Şomajul structural este consecinţa adâncirii diviziunii muncii, a specializării activităţii economice şi respectiv a structurării pieţei muncii. Modificările structurale pot apare la nivelul economiei naţionale, dar şi la nivel regional. Drept urmare, apar discordanţe între calificările cerute şi cele de care dispun ofertanţii de muncă. Amploarea şomajului structural depinde de trei factori: de rapiditatea cu care apar modificările în cererea şi oferta de bunuri şi servicii în economie. Cu cât ele sunt mai rapide, cu atât şi dimensiunile şomajului structural vor fi mai mari; de gradul de concentrare regională a activităţilor economice, sau lipsa de diversificare a producţiei şi a serviciilor; de caracteristica spe-cifică majorităţii ofertanţilor de muncă – imobilitatea.
Politicile şi soluţiile de combatere a şomajului structural se concentrează asupra încurajării de a căuta de lucru în alte părţi (domenii de activitate sau regiuni) prin diferenţieri în salarizare şi încurajarea recalificării. Aceste măsuri se întreprind de către firme. Lor li se pot alătura şi cele întreprinse de autorităţi (deci soluţii de tip intervenţionist) care constau în acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc în acele regiuni unde şomajul este ridicat, sau prin finanţarea programelor pentru activităţile cerute.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politici Anti-Somaj.doc