Politici economice. gânduri pentru cei de azi și cei de mâine. Ludwig von Mises

I Capitalismul

Primul capitol prezinta o scurta istorie a capitalismului, modul in care a fost constituit, dar si opiniile diferitor personalitati din istorie despre acest sistem.

Cu două sute de ani în urmă, înainte de înflorirea capitalismului, statutul social al unei persoane era fixat, de la un capăt la altul al vieţii sale; îl moştenea de la părinţi şi apoi rămânea neschimbat. Dacă se năştea sărac, sărac rămânea, iar dacă se năştea bogat -- senior sau duce -- atunci îşi păstra ducatul şi proprietatea corespunzătoare până la sfârşitul zilelor.

Inceputurile capitalismului modern s-au ivit atunci cand o parte din oamenii saraci au incercat sa organizeze mici ateliere in care se puteau produce anumite lucruri. Aceasta a fost o inovatie, deoarece acesti oameni nu produceau bunuri scumpe, destinate clasei superioare, ci bunuri mai ieftine, pentru uzul tuturor. Acesta a fost inceputul productie de masa, care este principiul fundamental al industriilor capitaliste. In vreme ce vechiile industrii de procesare produceau exclusiv pentru a satisface cererile claselor de sus, noile industrii capitaliste au inceput sa produca lucruri accesibile oamenilor de rand.

Astfel, dezvoltarea capitalismului consta in obtinerea de catre toti a dreptului de a servi clientii mai bine si/sau mai ieftin. Aceasta metoda a transformat intreaga lume intr-un timp relativ scurt, facand posibila o crestere fara precedent a populatiei.

Ludwig von Mises afirma in aceasta prelegere ca ura fata de capitalism nu s-a nascut in mijlocul maselor, nici in mijlocul muncitorilor, ci in randurile aristocratiei posesoare de pamanturi. Acesti oameni reprosau capitalismului o imprejurare neplacuta pentru ei: la inceputul secolului al XIX-lea salariile sporite platite de industriasi muncitorilor fortau aristocratia rurala sa plateasca salarii la fel de ridicate muncitorilor agricoli. Unul dintre exemplele prezentate se refera la faimosul sistem „ Speenhamland”, un sistem prin care guvernul britanic le platea tuturor muncitorilor care nu castigau salariul minim diferenta dintre salariile pe care le primeau si acest salariu minim. In felul acesta, aristocratia rurala era scutita de necazul produs de necesitatea de a plati salarii mai mari in agricultura.

Intr-un mod straniu, sistemul capitalist a fost numit „capitalism” nu de catre un adept al sau, ci de catre un individ care il considera cel mai rau dintre toate sistemele istorice, cel mai greu blestem cazut vreodata asupra omenirii, iar acest om era Karl Marx. Marxistii isi sustineau teza dupa cum urmeaza: daca ratele salariale ale muncitorilor cresc, ridicand salariile deasupra nivelului de subzistenta, atunci muncitorii vor avea mai multi copii; acesti copii, odata intrati in randurile fortei de munca, vor spori numarul lucratorilor pana la pragul dupa care ratele salariale vor scadea, readucandu-i pe muncitori la pragul de subzistenta.

Un lucru important de retinut din acest capitol este faptul ca economiile aduc beneficii tuturor celor doritori sa produca sau sa castige salarii, iar prosperitatea unei tari este direct proportionala cu volumul de capital investit pe individ. Astfel, trebuiesc aplicate politici economice sanatoase cum ar fi principiile economiei libere de piata.

II Socialismul

A doua prelegere prezentata trateaza doua intrebari importante:

1. Ce inseamna economia libera?

2. Ce inseamna sistemul libertatii economice?

Raspunsul pe care Ludwig von Mises il da este urmatorul: este vorba de economia de piata, de sistemul in care cooperare indivizilor in cadrul diviziunii sociale a muncii este realizata prin intermediul pietei. Piata aceasta nu este un loc. Este un proces, este modul in care, prin vanzare si cumparare, prin productie si consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societatii. Intelesul libertatii economice este acela ca individul este in masura sa aleaga felul in care doreste sa se integreze in ansamblul societatii.El isi poate alege cariera, si este liber sa faca ceea ce isi doreste sa faca.

Intr-un regim socialist, insa, lucrurile nu stau la fel: cariera oamenilor este stabilita prin decret guvernamental. Guvernul poate ordona persoanelor pe care nu le agreeaza, carora nu doreste sa le permita sa locuiasca in anumite regiuni , sa se mute in alte locuri. Guvernul este intotdeauna in masura sa justifice o asemenea decizie, declarand ca planul guvernamental necesita prezenta cutarui cetatean eminent la cateva mii de km distanta de locul in care el este nedorit de cei aflati la putere.