Politici promovate de fondul monetar internațional în țările membre

Cap I :

,,Prezentarea Fondului Monetar Internațional”

1.1 Istoric

Fondul Monetar Internațional a fost creat în mod oficial la 27 decembrie 1945 , când 29 de state au ratificat statutul său , adoptat la conferința de la Breton Woods , dar activitățile sale financiare au început la 1 martie 1947 , atunci fiind invitate să participe toate statele suverane și independente . Prin întemeierea FMI s-a urmărit, în principal, promovarea cooperării monetare internaţionale, stabilitatea valutară şi acorduri valutare sistematice, pentru a stimula creşterea economică şi niveluri înalte de folosire a forţei de muncă şi pentru a acorda asistenţă financiară temporară ţărilor membre, în condiţii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balanţei de plăţi. , pentru lichidarea asociaţiilor valutare de felul Asociaţiei zonei lirei sterline, în vederea întăririi poziţiei dolarului SUA, finanţarea statelor membre cu balanţe de plăţi deficitare şi accelerarea procesului de trecere la convertibilitatea monetară. Elementele sale constitutive s-au desprins din planurile White şi Keynes, fiind un rezultat al unui compromis anglo-american, cu predominare americană.

FMI are 185 de ţări membre , Directorul Departamentului Europa, care coordonează Biroul Regional pentru România si Bulgaria este dl. Antonio Borges. De la înființare, în decembrie 1945, obiectivele FMI au rămas neschimbate dar operațiunile sale, care includ supravegherea și asistența financiară și tehnica, au evoluat pentru a răspunde cerințelor economiei mondiale în schimbare.

În momentul aderării la FMI , fiecare țară contribuie cu o anumită sumă de bani numită ,, cotă de subscriere “ . În urma reevaluării din 1998 , cota de subscriere s-a majorat cu 45 % ajungând la 323.31 mld USD în ianuarie 1999 . Reevaluarea din 2003 nu a adus nici o modificare cotelor . În 2006 , cotele au fost majorate cu 1,8 % , această măsură înscriindu-se într-un program de reforme ce se desfășoară pe o perioadă de 2 ani . La sfârșitul lunii octombrie 2009 , totalul cotelor se cifra la 347 mld. USD .

Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar și Monetar International și Consiliul Director. Directorul General al FMI este dl. Dominique Strauss-Kahn.

Rolul principal deținut de F.M.I în cadrul sistemului monetar internațional este subliniat chiar de acordul încheiat la Breton Woods , prin care se apreciază că o țară nu poate deveni membră a B.I.R.D atât timp cât nu este și membră a F.M.I .

În F.M.I. au intrat națiunile reprezentate reprezentate la Conferința de la Bretton- Woods din 1944 , cu excepția U.R.S.S. , Liberiei și Noii Zeelande , care nu au ratificat atunci tratatul . În anul 2000 erau 182 de state membre , iar după majorarea din 22 ianuarie 1999, totalul cotelor-părți ce constituie capitalul său ajunge la 212 drepturi speciale de atragere (DST) , echivalentul a 300 miliarde USD .

România este membră a F.M.I. din data de 7 decembrie 1972 .

1.2 Mecanismul de bază al Fondului Monetar Internațional .

În mod normal , o țară trebuie să plătească la zi importurile sale din produsul exporturilor sale sau din împrumuturi pe termen lung . Să presupunem , totuși , că aceste încasări sunt insuficiente și că țara respectivă are nevoie să-și deschidă un credit pe termen scurt la FMI pentru a acoperi această nevoie . Fondul va acorda atunci drepturi speciale de tragere , deci va consimți și va autoriza ca autoritățile țării respective să cumpere cu moneda națională o parte din stocul de dolari ce aparține F.M.I. După ce balanța de plăți a țării s-a redresat , Fondul așteaptă de la autoritățile acelei țări ca aceasta să răscumpere cu aur sau cu dolari – ori , atunci când vor fi fost create , cu DST-uri – sumele în moneda națională pe care ele le-au vândut în timpul unei perioade de criză . Așadar , F.M.I. a fost creat pentru a rezolva problemele balanțelor de plăți

Trei condiții sunt necesare pentru a garanta buna funcționare a oricărui sistem monetar internațional : o încredere absolută a piețelor în stabilitatea monedei etalon , o lichiditate monetară suficientă pentru a finanța expanssiunea schimburilor externe și o voință de a întreprinde , în caz de dezechilibru , programe de ajustare , elemente ce au lipsit sistemului etalon – aur .

1.3 Obiectivele FMI

Statutul FMI conține 31 de articole ce definesc obiectivele și regulile funcționării sale . F.M.I este o instituție permanentă însărcinată cu menținerea unei funcționări armonioase a sistemului monetar internațional . Pentru realizarea acestui scop , el trebuie să favorizeze schimburile de informații între țările membre , să încurajeze acordurile dintre responsabili monetari și să pună în funcție mecenisme de cooperare internațională pentru a împiedica acțiunile unilaterale . Acest ,,cod de conduită” , pe care F.M.I. trebuie să-l facă să fie respectat , nu este scop în sine , el are în primul rând menirea de a contribui la expansiunea comerțului internațional și deci de a crea locuri de muncă în țările membre . Mai exact , Fondul trebuie să contribuie la aplicarea unui sistem de parități fixe și la restabilirea liberei convertibilități a monedelor pentru operațiuni curente .