Premiile Nobel

Premiile Nobel

Premiile Nobel poartă numele unuia dintre cei mai cunoscuți oameni de pe planetă – savantul și omul de afaceri suedez Alfred Nobel, care a avut o contribuție decisivă asupra omenirii. Savantul s-a născut în 1833 (1833-1896), iar printre cele mai remarcabile invenții ale sale se numără dinamita.

Observând ulterior că ideea pentru care a luptat o viață întreagă poate provoca dezastre de vreme ce oamenii folosesc dinamita în scopuri negative, a întemeiat, în testamentul său, o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an ”sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității”.

Aceste premii se acordau numai în urmatoarele domenii: fizică, chimie, psihologie sau medicină, literatură și pace. Banca Națională a Suediei (cea mai veche bancă centrală din lume) a instituit, în memoria lui Alfred Nobel, un Premiu pentru Economie; acesta, deși nu este un premiu Nobel, este prezentat alături de celelalte premii. Pentru matematică nu există un premiu Nobel, există doar un echivalent al acestui premiu, care se numește Medalia Fields.

Premiile Nobel au fost acordate pentru prima dată în 10 decembrie 1901, la cinci ani după moartea inventatorului acestora. Ele constau în: o medalie, o diplomă și o sumă de bani, care la început a fost în valoare de 40.000$SUA, iar apoi a crescut la 1.000.000$. De atunci, în fiecare an, în data de 10 decembrie, laureații se adună la Stockholm pentru decernarea premiilor. Spectacolul începe, de multe ori, cu o săptămână înainte, când laureații se adună pentru a ține conferințe. Doar ceremonia de decernare a Premiului pentru Pace are loc la Oslo. Premiile Nobel sunt acordate indiferent de naționalitate și nu pot fi acordate postmortem și nici unui grup mai mare de 3 persoane.

Primul român laureat al premiului Nobel a fost George Emil Palade, care în 1974 a fost premiat pentru fiziologie sau medicină.

Premiul Nobel pentru Economie

Premiul Nobel pentru Economie este un premiu pentru contribuții extraordinare în domeniul economic. Este considerat, în general, unul dintre cele mai prestigioase premii pentru această știință.

Numele oficial este Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel. Nu este unul dintre premiile fondate cu voia lui Nobel, dar este considerat a fi unul dintre ele. Premiul în economie, asa cum face referire la el Fundația Nobel, a fost fondat de către Sveriges Riksbank, banca centrală a Suediei, în 1968, la a 300-a aniversare a băncii.

Ca și laureații Premiului Nobel în Chimie și Fizică, laureații în economie sunt selectați de către Academia Regală Suedeză de Științe. Premiul a fost acordat prima oară în 1969 economiștilor Jan Tinbergen și Ragnar Frisch pentru ”descoperirea și utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.

Ultimii laureați ai premiului Nobel pentru Economie sunt americanii Thomas J. Sargent și Cristopher A. Sims pentru ”progresul înregistrat în cercetarea relațiilor dintre măsurile de politică economică și impactul lor asupra economiei reale”.

Legea randamentelor descrescătoare

Randamentul este o formă de determinare a eficienței economice care reflectă relația dintre factorii de producție utilizați într-un proces productiv și volumul rezultatelor economice obținute.

Randamentul de scară exprimă relația existentă între creșterea volumului producției și a cantității utilizate din factorii de producție combinați.

Conceptul de randament descrescător se referă la efectul pe care îl are asupra producției creșterea cantității unui singur factor de producție în condițiile în care ceilalți factori rămân neschimbați (se mențin la un nivel constant). Potrivit legii randamentelor descrescătoare, dacă se menține la același nivel cantitatea din toți factorii de producție și începe să crească cantitatea numai dintr-un singur factor de producție, producția totală rezultată în urma procesului de producție va crește de fiecare dată lent, până când va înceta să mai crească.

Sintagma ”porto-franco”

Un port liber (sau porto franco) este un port aflat într-o zonă economică liberă, cu o jurisdicţie mai relaxată comparativ cu ţara în care este localizat. Aceasta înseamnă, în mod normal, să fie scutit de taxe vamale sau să aibă un regim vamal special cu reglementări vamale favorabile. La început, unele porturi se bucurau şi de autonomie politică.

Potrivit unei convenții speciale, mărfurile importate, exportate sau aflate în tranzit nu sunt supuse taxelor vamale. În limitele teritoriului liber se pot importa mărfuri, eventual se pot prelucra, rambursa și reexporta în alte țări, fără plata taxelor vamale.

A lombarda a depune în gaj efecte publice, obiecte de valoare etc, drept garanție pentru un împrumut.

Lombardizare acordarea unui avans în schimbul amanetării unor titluri.

Lombard împrumut sau avans de bani având drept garanţie efecte publice (titluri de rentă, acţiuni,

obligaţiuni etc.), obiecte de valoare etc., depuse drept gaj;

instituţie de credit care acordă astfel de împrumuturi garantate cu obiecte sau titluri de

valoare.

Taxă de Lombard dobânda percepută de către bănci în urma operațiunii de acordare a unui împrumut

garantat cu titluri, obiecte de valoare etc.

Credit Lombard credit acordat contra gajării unor titluri financiare ușor de transformat în bani lichizi.

Prin acest împrumut, instituțiile de credit au posibilitatea de a obține bani pe termen scurt de la băncile centrale;

creditul deschis de o bancă și garantat printr-un drept de gaj asupra mărfurilor sau

titlurilor aparținând clientului.

Care sunt trăsăturile prin care se deosebește capitalismul de comunism?

Existența proprietății private;

Libertatea juridică a forței de muncă;

Organizarea și adaptarea producției în funcție de raportul dintre cerere și ofertă;

Întreprinderile pot avea profit pe termen lung;

Dezvoltarea relațiilor de schimb monetar și de credit;

Piața liberă;

Libera concurență;

Libertatea presei;

Economie deschisă.

Concluzii despre capitalism în viziunea lui Werner Sombart din lucrarea ”Sistemul economic al capitalismului” – manual, pagina 179:

- pentru a exista capitalism, trebuie să existe o piață liberă și capital;

capitalismul implică libertatea de schimb de pe piață, fiind alcătuit din deținătorii mijloacelor de producție și muncitorii fără proprietăți (aceștia constituind subiecții economici);

capitalismul implică existența proprietății private, fiind alcătuit din sectoare individuale sau private, iar meseriile sunt diferențiate. Acestea se întâlnesc pe piață în cadrul procesului de schimb;

- scopul activității economice este creșterea capitalului, întreprinderile putând avea profituri pe termen lung;