Premizele Creării Uniunii Europene

I.IDEEA DE EUROPA UNITA

Încercari de unificare ale natiunilor Europei, care sa preceada statele moderne, au fost numeroase de-a lungul istoriei continentului, începând imediat dupa prabusirea Imperiului Roman. Varietatea deosebita a limbilor si culturilor europene, la care s-a adaugat interesul local a numerosi lideri, principi si monarhi a facut ca indiferent cum aceste uniri s-ar fi facut, evident cel mai adesea prin cuceriri militare, acestea sa fie sortite esecului, mai devreme, sau mai târziu. Crearea Comunitatilor Europene , primele forme concrete de materializare a ideii de unitate europeana , are la baza „planul Schuman”, planul ministrului de externe francez Robert Schuman. Materializarea propunerilor sale are loc prin semnarea la Paris , în 1951 ,de catre Belgia , Franta, Germania , Italia, Luxemburg si Olanda , a Tratatului de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951).

Dar ideea de uniune europeana este mult mai veche :

- la 1841, la Saint-Simon propunea o constructie europeana avînd drept fundament alianta dintre Franta si Anglia , sugerînd crearea unui „mare Parlament”;

- la 21 august 1848 , la Congresul de Pace de la Paris , Victor Hugo vorbea despre „Statele Unite ale Europei” ;

- în 1900, francezul Anatole Leroz-Beaulieu propunea crearea unei „Federatii Europene”;

- în 1922,diplomatul austriac Richard Condenhove-Kalergipropunea crearea „Uniunii pan-Europene „dupa modelul S.U.A;

- în 1926, în cadrul Congresului de la Viena , reprezentantii a 24 de state propuneau crearea unei „Uniuni Europene”;

- la 7 septembrie 1929, Aristide Briand, ministrul de externe al Frantei si laureat al Premiului Nobel pentru pace în anul 1926, propunea în cadrul adunarii Generale a Societatii Natiunilor un proiect de constituire a „Uniunii Federale Europene”, formata din 27 de state membre ale Societatilor Natiunilor , ce urmau sa-si pastreze suveranitatea;

- în 1931, Nicolae Titulescu analiza „caile practice de formare a Uniunii Economice Europene”;

- la 19 septembrie 1946, Winston Churchill, prim ministrul Marii Britanii, într-un discurs la Universitatea din Zurich, lansa ideea construirii „Statelor Unite ale Europei „avînd ca punct de plecare reconcilierea franco –germana;

- la Congresul Europei , desfasurat la Haga între 7si 11 mai 1948, cu participarea a 800 de delegati din 19 tari , se propunea crearea unei Adunari Europene Constituante

II. PRECURSORII UNIUNII EUROPENE

Desi exista forme mai vechi de manifestare a adeziunii fata de ideea unei Europe Comune, cu o accentuare a lor în anii 1920-1930, de-abia dupa al doilea razboi mondial sunt de remarcat evenimentele hotarîtoare în conturarea procesului de integrare europeana.

În contextul unei Europe în mare masura distrusa de razboi, si cu o lume în care se conturau doua mari puteri (SUA si URSS), în momentul în care „ razboiul rece „ si „ cortina de fier „ se profilau ,SUA a constientizat necesitatea de a avea o contrapondere pe baze economico-sociale Acest lucru a fost relizat prin intermediul planului Marshall.

În aceste conditii , trei au fost miscarile integratoare care au servit ca precedent constructiei Pietei Comune de mai tîrziu:

1.BENELUX;

2.Organizatia Europeana de Cooperare Economica ,OECE;

3.Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului , CECO.

Între precursorii Uniunii Europene de astazi mai trebuie amintiti si de:

4.Comunitatea Economica Europeana,CEE;

5.Comunitatea Europeana de Energie Atomica ,CEEA sau EUROATOM.

II.1.BENELUX

Din anul 1922, Belgia si Luxemburg constituisera Uniunea economica Belgo-Lexemburgheza(UEBL).

Înca din timpul celui de-al doilea razboi mondial , pe data de 21 octombrie 1943 , la Londra , guvernele în exil ale Belgiei , Olandei si Luxemburgului au decis unirea economiilor lor într-o singura piata, prin intermediul unui acord de cliring.

La 5 aprilie 1944 , aceleasi trei tari semneaza un acord de integrare vamala ,urm]nd ca intrarea sa în vigoare sa fie am]nata p]na la eliberarea teritoriilor lor nationale de sub ocupatia germana. Între obiectivele vizate se numarau :libertatea comerciala totala între cele trei state semnatare , cu suprimarea taxelor vamale si uniformizarea taxelor vamale aplicate tertelor state.

Integrarea a fost conceputa în patru etape , care ulterior au servit drept inspiratie în constructia CEE si implementarea politicii comerciale comune, de aceea BENELUX a fost numita si „laboratorul Pietei Comune”.

Diferenta majora dintre BENELUX si CEE a fost în ceeea ce priveste institutiile create : BENELUX erau caracterizate prin simplitate si competente strict tehnice , în timp ce institutiile supranationale europene sunt mult mai complexe si au un numar mare de functionari.

II.2 Organizatia Europeana de Cooperare Economica

La sfîrsitul celui de-al doilea razboi mondial , relatiile economice si comerciale dintre tarile europene erau caracterizate printr-un bilateralism strict SUA, judecînd situatia economica europeana , a constientizat ca succesul sprijinului economic si financiar acordat Europei prin planul Marshall ( pe care l-a anuntat în 1947), era conditionat de o progresiva liberalizare comerciala ,dar si de o mai stransa cooperare ,între tarile europene, încurajînd multilateralismul economic.

În aceste conditii , în 1948 a fost creata OECE, la propunerea generalului american George Marshall, ca birou statistic pentru a coordona distribuirea ajutorului american. La scurt timp este creata si Uniunea Europeana de Plati (UEP), cele doua institutii colaborand înz’tre ele si contribuind la redresarea comertului exterior si la adîncirea cooperarii între tarile europene , fiind practc punctul de plecare în viitorul proces de integrare europeana.