Problemele majore de gândire economică în România în perioada 1859-1918

Problemele majore de gandire economica in Romania , in perioada 1859-1918

- Sfidari adresate gandirii economice -

Insemnatatea istorica a Unirii din 1859 consta in faptul ca a pus bazele statului national unitar român, prin aceasta declansandu-se o seria de prefaceri economice, sociale si politice în directia liberalizarii si a democratiei.

Curentul liberal :

- a ocupat primul loc prin numarul mare de gânditori;

- în timp are loc o anumita diferentiere a gânditorilor liberali legata de diferitele aliante politice ducând la formarea unei aripi radicale si a unei aripi moderate.

Liberalii radicali: reprezentau burghezia industriala; puneau accent pe dezvoltarea industriei nationale;

Reprezentanti: D.Martian, M.Kogålniceanu, B.P.Hasdeu, P.Aurelian, I.Roman, I.C. Bråtianu

Liberalii moderati: reprezentau interesele burgheziei agricole si comerciale; Reprezentanti: I.Ghica; Ion Ionescu de la Brad.

Curentul conservator:

reprezenta interesele mosierimii;

se caracterizeaza prin exclusivism agrarian;

Reprezentanti: B.Catargiu, N. Sutu, Ioan Strat, N. Filipescu.

Curentul socialist:

- reprezenta interesele muncitorilor salariati de la orase si sate;

Reprezentanti: Al.Ionescu, Gh.Nadejde, I.Cretu, Alecu Constantin.

Taranismul:

- au reprimat dezacordul acestor gânditori fata de politica liberalilor în ceea ce priveste taranimea.

Reprezentanti: Dobrescu Arges, si Vasile Kogalniceanu.

Radicalismul:

- gânditori cu vederi democratice si republicane ;

- au formulat o serie de critici juste la adresa unor inconsecvente ale liberalilor.

Reprezentanti: C.A.Rosetti, Gh.Panu.

Continutul si importanta Legii pentru reforma agrara din 1864

- s-au amplificat si s-au agravat controversele ideologice în jurul problemei agrare. Lupta se da între majoritatea progresista care sustinea necesitatea abolirii marii proprietati funciare feudale si împroprietarirea taranilor si minoritatea conservatoare a marilor boierimi care recunostea ca trebuie renuntat la structuri si forme feudale de relatii între proprietarii de påmânt si taranii care îl munceau.

Lucrari: “Despre abolirea serbiei în Principatele Dunarene”; “Starea sociala a Principatelor Dunarene”.

Reprezentantii marii boierimi: I Cantacuzino, N.Catargiu, N. Sutu au propus eliberarea taranilor dependenti fara a le da pamânt ceea ce ducea la somajul acelor tarani.

Reprezentantii democratici si liberali au dorit improprietarirea taranimii. Majoritatea conservatoare a incercat sa impuna proiectul de lege extrem de nefavorabil pentru tarani. Legea rurala a hotarât eleberarea taranilor de sarcinile feudale si împroprietarirea taranilor pe pamânturile legiuite.