Procesul Bologna

In data de 25 mai 1998, un grup format din ministrii responsabili cu invatamantul superior din Franta, Italia, Marea Britanie si Germania a semnat ceea ce a fost numit Declaratia de la Sorbona cu privire la "armonizarea arhitecturii sistemului de invatamant superior european".

Elementele principale ale declaratiei sunt:

- recunoasterea "potentialului pozitiv" al existentei unei arii europene a invatamantului superior;

- o "armonizare progresiva" a cadrului general al derularii ciclurilor de studii si al acordarii diplomelor prin "intarirea experientei deja existente a diplomelor unite, a initiativelor pilot si a dialogului" incepute prin conventia de la Lisabona;

- incurajarea mobilitatii studentilor, universitatilor si cercetatorilor prin utilizarea completa a sprijinului crescand acordat de Uniunea Europeana.

Declaratia se incheie cu un apel catre alte state europene pentru a se alatura obiectivului crearii unui spatiu European al invatamantului superior, unde "identitatile nationale si interesele commune pot interectiona si dezvolta reciproc in beneficial Europei".

PROCESUL BOLOGNA : spre un SPATIU EUROPEAN AL INVATAMANTULUI SUPERIOR

Procesul Bologna reprezinta o dimensiune a procesului de constructie a Europei Unite. El a fost initiat prin Declaratia de la Soborna ai carei autori au avut viziunea unui continent in care dimensiunile "intelectuala, culturala, sociala si tehnica" sunt alaturi de cele ale "Euro, a bancilor si a economiei".

Procesul a fost si este caracterizat printr-o crestere continua nu doar a numarului de tari implicate, ci si a numarului de oameni, institutii, organizatii, constituindu-se intr-un efort urias de realizare a unui spatiu European al invatamantului superior.

Derularea Procesului Bologna este realizata de fiecare din tarile participante. Tarile si organizatiile implicate pot lansa fara restrictii activitati in concordanta cu prevederile Comunicatului de la Berlin. Participarea active a tuturor partenerilor va determina succesul pe termen lung al Procesului Bologna.

DECLARATIA DE LA BOLOGNA

In data de 19 iunie 1999, un numar de 29 de ministri europeni au semnat Declaratia de la Bologna document care se sprijina pe principiile generale enuntate prin Declaratia de la Sorbona.

Declaratia de la Bologna stabileste un set de obiective de prim rang menite sa conduca la realizarea unui spatiu european al invatamantului superior si la promovarea sistemului European de invatamant superior la nivel mondial:

1. adoptarea unui sistem de diplome "usor de citit si comparat" - realizarea unui sistem de diplome comparabile - pe baza conventiei de la Lisabona - faciliteaza recunosterea facila a diplomelor absolventilor universitari

2. adoptarea unui sistem de invatamant cu doua cicluri principale (studii universitare de licenta si post licenta: master si/sau doctorat) - implementarea acestei actiuni in Romania a demarat pe baza legii 288/24.06.2004 privind organizarea studiilor universitare.

Studentii din ciclul de licenta ar trebui sa beneficieze de o varietate de programe, inclusiv oportunitati pentru studii multidisciplinare, extinderea competentelor in cunoasterea limbilor si abilitatea de a utiliza noi tehnologii informationale. In cadrul ciclului de postlicenta va exista posibilitatea de a alege intre titlul de master de scurta durata si cel de doctor de o durata mai lunga, cu posibilitatea trecerii de la unul la altul. In ambele situatii se va pune accentul pe cercetare si lucru individual.

3. stabilirea unui sistem de credite (Sistemul European de Credite Transferabile - ECTS ajuta totodata si la facilitarea mobilitatii studentilor in spatial european). Acest lucru va permite validarea acestor credite obtinute de cei care au ales studii initiale sau continui in diferite universitati europene si care ar vrea sa obtina calificari, dupa propriul ritm de lucru, pe parcursul vietii. Bineinteles, studentii din diferite medii sociale trebuie sa poata avea acces la invatamantul superior in orice moment al activitatii lor profesionale.

4. promovarea mobilitatii studentilor, profesorilor, cercetatorilor si personalului administrativ prin "depasirea obstacolelor" ce impiedica libera circulatie- Universitatile s-au "nascut" in Europa, cu circa trei sferturi de mileniu in urma. In acele timpuri studentii si profesorii circulau liber si raspandeau cunostintele pe intreg continentul. In prezent prea multi studenti de-ai nostri absolvesc fara sa fi avut ocazia de a studia in afara hotarelor nationale. Un spatiu european deschis al invatamantului superior ofera un numar mare de perspective benefice. El, respectand diversitatea noastra, cere totodata eforturi continui de inlaturare a barierelor si de dezvoltare a unui cadru pentru predare si studiere, care ar spori o mobilitate si cooperare din ce in ce mai stransa.

5. promovarea cooperarii europene in asigurarea calitatii- sistemele de asigurare a calitatii au un rol important in asigurarea unor standarde ridicate de calitate si in facilitarea comparabilitatii calificarilor in Europa. Este incurajata o cooperare cat mai stransa intre recunosterea calificarilor si retelele de asigurare a calitatii. Se subliniaza nevoia unei cooperari stranse, in Europa, precum si a increderii reciproce si acceptarii sistemelor nationale de asigurare a calitatii.

6. promovarea dimensiunilor europene necesare pentru invatamantul superior (dezvoltarea curriculara, cooperare inter-institutionala, programe de mobilitati, programe integrate de studio, pregatire si cercetare).

La doi ani de la acesta intalnire, ministrii s-au intalnit din nou la Praga pentru a trece in revista progresele facute si pentru a stabili noi directii si prioritati pentru anii urmatori. Obiectivul este de a stabili o "arie comuna a invatamantului superior" pana in anul 2010. S-a observat ca scopurile stipulate in Declaratia de la Bologna au fost larg acceptate si folosite ca fundament pentru dezvoltarea invatamantului superior de catre majoritatea semnatarilor, ca si de carte universitati si alte institutii de invatamant superior.

Invatarea permanenta este un element esential in aria invatamantului superior european. In Europa viitorului, constituita pe o economie si o societate bazata pe cunoastere, strategiile de educatie permanenta sunt necesare pentru a face fata provocarilor competitivitatii si folosirii noilor tehnologii si pentru a imbunatati coeziunea sociala, pentru a asigura oportunitati egale si calitate vietii.

Caracterul atractiv si deschis al invatamantului superior european trebuie intensificat,

confirmandu-se si disponibilitatea de a dezvolta programe de burse pentru studentii din tari

terte. In 2004 a fost lansat programul de mobilitati si cooperare in invatamântul superior

Erasmus Mundus, care promoveaza Uniunea Europeana ca un centru de excelenta in

educatie in intreaga lume prin programe de master de inalta calitate. Schimburile

transnationale in invatamantul superior trebuie gestionate in baza calitatii si valorilor

academice si s-a convenit sa activeze intr-un format comun in acest sens. In cazul existentei

unor circumstante adecvate, un astfel de format trebuie sa includa partenerii sociali si