Programul de stimulare a inoirii parcului auto național - Programul Rabla

Obiectul, scopul şi obiectivele Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional

1. Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată din Fondul pentru mediu pentru achiziţionarea autovehiculelor noi, mai puţin poluante, în schimbul tichetelor valorice obţinute în urma predării spre casare a autovehiculelor uzate.

2. Scopul programului îl constituie îmbunatăţirea calităţii mediului prin înoirea Parcului auto naţional.

3. Programul vizează atingerea urmatoarelor obiective de protecţie a mediului de interes general:

a. diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, cauzate de emisiile de gaze de eşapament de la autovehiculele uzate;

b. încadrarea emisiilor în valorile limită admise la nivel european, pentru aerul ambiental;

c. diminuarea efectelor poluării solului şi apei cauzate de scurgerile de substanţe periculoase de la autovehiculele uzate;

d. prevenirea formării deşeurilor ca urmare a abandonării autovehiculelor uzate şi atingerea ţintelor prevazute de acquis-ul comunitar de mediu privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din vehiculele uzate.

4. Nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului ghid:

a. autovehiculul uzat a cărui prima înmatriculare în România a avut loc ulterior datei de 31 decembrie 2006;

b. autovehiculul uzat, cu certificat de înmatriculare şi număr de înmatriculare modele vechi, radiat de drept prin efectul prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 432/2006

Evoluţia Programului rabla între anii 2005-2009

România desfăşoara de 5 ani Programul de înnoire a Parcului auto naţional, "RABLA", aşa cum românii l-au numit. An de an, statul român a acordat cu titlu gratuit o primă de casare persoanelor posesoare de autovehicule mai vechi dispuse să-şi cumpere o maşina nouă, mai puţin poluantă.

Impactul social şi de mediu al Programului nu mai reprezinta o noutate pentru nimeni! Anul 2007 a înregistrat cea mai mare rată de succes, din toţi cei 5 ani, de când Programul se derulează (2005 – 2010).

Astfel:

Din primul an, cu o prima de casare de 3.000 de lei, au fost vandute 97% din cele 15.000 de masini înscrise în program. Un an mai târziu, numărul total de maşini alocate a crescut cu 10%, dar s-au vândut puţin peste 15.000 de unităţi. În 2007, an record pentru piaţa auto, când România a intrat în Uniunea Europeană şi când a renunţat la accize si a introdus taxa de primă înmatriculare, cererea pentru Programul Rabla a fost de aproape 100%. Din 2008 însă lucururile s-au schimbat. Volumul total a fost majorat la 40.000 de maşini, piaţa auto a scăzut pentru prima

dată, ceea ce a facut ca cererea sa fie de 76%.

În 2009, prima etapă a avut cerere pentru doar 57% din cele 20.000 de maşini, deşi prima de casare a fost majorată la 3.800 de lei. Toate acestea au avut loc in condiţiile în care prima de casare a fost majorată la 3.800 de lei, echivalentul a aproape 900 de euro. În program au fost incluse si maşini cu varsta minimă de 10 ani, faţă de minimum 12 ani, cum s-a intamplat din 2005 pană în 2008 inclusiv, iar numarul total al maşinilor alocate a crescut cu 50% faţă de 2008. Cu toate acestea procentul de 57% poate fi explicat şi prin prisma faptului că programul a fost demarat la sfârşitul primului trimestru, care a fost cel mai slab trimestru pentru România din ultimii 5 ani. Mai mult, faptul că doar 57% din totalul maşinilor au fost cumpărate în cea mai mare parte a primei etape din cadrul Programului Rabla în lunile aprilie şi mai, adică în trimestrul al doilea din acest an, este şi un indicator pentru cum ar putea evolua piaţa auto în aceste luni, mai ales că primele 4 luni din 2009 s-au încheiat pe un minus de 54,9%.

În ceea ce priveşte, evoluţia vânzărilor prin Programul Rabla pe mărci, Dacia a fost de departe brandul cu cea mai mare căutare, ceea ce explică de altfel şi cele trei suplimentări ale numărului de unităţi alocate pentru marca autohtonă. La fel ca mai mulţi producători auto, Dacia a primit, în prima fază, numărul maxim de 1.731 de unităti. Ulterior, producătorul local a primit două suplimentări de câte 1.731 de maşini şi o a treia de 500 de unitati. Creşterea cererii pentru Dacia a avut la bază iniţiativa producătorului local de a micşora cu 500 de euro preţul pentru cel mai ieftin Logan, de la 6.400 la 5.900 de euro. În plus, cine şi-a cumparat un Logan prin programul Rabla a beneficiat şi de prima de casare de aproape 900 de euro, ceea ce a facut ca preţul de achiziţie pentru cea mai ieftină Dacie să fie de 5.000 de euro. Dacia a vândut aproape 5.700 de maşini în prima parte a programului, ceea ce înseamnă jumatate din numărul total comercializat.