Programul Sapard

Programul SAPARD reprezintă instrumentul financiar de aderare pus la dispoziţia ţarilor candidate de către Uniunea Europeană pentru măsuri de sprijinire a agriculturii şi dezvoltării rurale. Obiectivul prioritar al programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante si dezvoltării durabile a zonelor rurale în ţările candidate.

Cele două direcţii de evoluţie a Politicii Agricole Comune sunt următoarele:

- trecerea de la subvenţiile agricole directe la dezvoltarea economiei rurale şi protecţia mediului;

- trecerea de la subvenţiile de preţ pentru produsele agricole la subvenţiile pentru veniturile persoanelor din mediul rural.

Reforma structurală a agriculturii are două obiective:

- reducerea numărului de persoane care trăiesc din agricultură, cu disponibilizarea suprafeţelor de teren necesare pentru consolidarea fermelor;

- creşterea mărimii şi eficienţei exploataţiilor agricole.

Prin SAPARD se pot realiza investiţii in clădiri sau echipamente cu destinaţie agricolă, se pot moderniza sau retehnologiza unităţi deja existente. De asemenea se acorda fonduri şi pentru tratarea produşilor reziduali si a deşeurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesul de prelucrare, pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime si pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar şi pentru alimentările cu apa, canalizări şi drumuri în mediu rural.

Se acordă fonduri şi pentru achiziţionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, înfiinţarea şi modernizarea plantaţiilor, dar si pentru multe alte investiţii in domeniul agro industrial.

Documentul de programare multianuala şi de fundamentare pentru implementarea Programului SAPARD în România este Programul Naţional pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) aprobat prin Decizia Comisiei Europene la data de 12 decembrie 2000.

Cadrul instituţional care constituie sistemul SAPARD

Agentia SAPARD deţine în structură 8 Birouri Regionale de Implementare a Programului SAPARD, regiunile fiind definite conform normelor metodologice de aplicare a Legii numarul 151/1998, privind dezvoltarea regională Romania.

- Autoritatea Competentă

Direcţia generala Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finantelor Publice este Autoritatea Competentă pentru Programul SAPARD. În vederea acreditării Agenţiei SAPARD, Autoritatea Competentă examinează structurile si procedurile Agenţiei SPARD cu privire la aranjamentele administrative, contabile, de plata şi de audit intern. Ca atribuţie principală, Fondul Naţional conferă, monitorizează si poate retrage acreditarea Agenţiei SAPARD.

- Autoritatea de Management

Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD este constituită în cadrul Ministerului Integrării Europene conform Hotărârii Guvernului. Autoritatea de Management este organismul responsabil pentru eficienţa şi corectitudinea coordonării si raportării, privind monitorizarea si evaluarea Programului.

- Oraganismul de Certificare

Curtea de Conturi a României a fost abilitată să îndeplinească rolul de Organism de Certificare pentru Programul SAPARD. Principalele atribuţii ale Organismului de Certificare constau in exercitarea auditului extern si certificarea conturilor anuale ale Agenţiei SAPARD.

- Comitetul de Monitorizare

Comitetul de Monitorizare are rolul de a asigura supervizarea, eficienţa şi calitatea implementării Programului, în vederea atingerii obiectivelor specifice. Comitetul de Monitorizare are în componenţa reprezentanţi ai organismelor guvernamentale cu responsabilităţi în domeniu, parteneri sociali si observatori din partea Comisiei Europene.

- Organismele Delegate

În vederea implementării corespunzatoare a măsurilor 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole si piscicole” şi 1.2 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” Agentia SAPARD a delegat către MAAP şi respectiv MLPTL funcţiile privind scorul proiectelor si verificarea eligibilitatii cererilor de finanţare şi de plată.

În prezent, în condiţiile în care este perpetuată o veche "tradiţie" a

contraperformanţelor economice, rezultatele activităţii producătorilor agricoli din România

sunt extrem de modeste în context european.

Pe fondul unui însemnat surplus al resurselor de muncă şi a unei profunde crize a

eficacităţii - care şi-a făcut simţită prezenţa în forme mai mult sau mai puţin vizibile încă

înainte de anul 1989 – sectorul agricol a fost marcat în cursul întregii perioade de tranziţie de

un pronunţat deficit al performanţei. Printre cauzele deficitului de performanţă a

producătorilor agricoli români se detaşează: