Proiectarea și organizarea întreprinderilor

CAPITOLUL I

IDENTIFICAREA

(IDENTIFIER)

Este esential ca inainte de a porni o afacere, intreprinzatorul este obligat sa caute si sa gaseasca raspunsul la niste intrebari elementare care privesc afacerea sa atat pe termen mediu, cat si pe termen lung, dar mai ales daca acea activitate va avea desfasurarea pe care acesta si-o doreste.

Aceste intrebari ar putea fi:

.ce nevoi sunt in comunitatea respectiva?

.ceea ce se va produce va avea desfacere, (vanzare)?

.care va fi concurenta pentru a acapara acel segment de piata?

.forta de munca disponibila ar avea capacitatea necesara sa produca la nivelul exigentelor pietei?

.ce posibile avantaje ar avea clientul sa cumpere un produs dintr-o parte si nu de la concurenta?

Acest tir de intrebari ar continua, pentru ca trebuie se tinem seama ca in prag de mileniu, colectivitatile se gasesc într-un amplu proces de competitie, declansat în ultimele decenii ale secolului trecut, în cadrul caruia trebuie sa faca fata unui dublu set de exigente.

Pe de-o parte, în cadrul procesului de edificare a unei comunitati, s-a declansat o competitie a ierarhiilor comunitatilor teritoriale. Orase, regiuni întregi cauta sa ocupe o pozitie privilegiata, cu îndeplinirea unor criterii unanim recunoscute. Fiecare entitate cauta sa-si impuna propria-i personalitate prin definirea identitatii si spiritul locului. Aceasta înseamna valorificarea atuurilor geografice, peisagistice, cultural istorice dar si economice si sociale. Afirmarea ambitiilor proprii, vis a vis de localitatile rivale, presupune raspunsuri la întrebarile Cine suntem? si Ce dorim sa fim în viitor?

Spiritul si individualitatea unei localitati trebuie sa se bazeze, în primul rând, pe cunoasterea si valorificarea trasaturilor specifice. Asa cum o persoana exista pentru ca are o identitate care o diferentiaza de altele, la fel se poate spune si despre teritoriu, oras sau regiune.

Pe de-alta parte, au crescut pretentiile cetatenilor fata de calitatea serviciilor, fata de de cum le sunt directionate taxele si impozitele si de ce nu?, a prestatiei alesilor locali în general. Ei refuza sa mai fie tratati ca simpli consumatori si prefera sa fie priviti în postura de clienti în cadrul binomului cerere  oferta aplicat si în sectorul serviciilor publice.

Se modifica însasi menirea alesilor comunitatii teritoriale. Primarul si echipa sa  consiliul local  sunt pusi tot mai des în situatii specifice întreprinzatorului privat, în contextul în care, datorita geografiei politice, ei trebuie sa se supuna si unor constrângeri de natura politica sau socio-culturale. Colectivitatea locala devine o întreprindere originala cu logica proprie de functionare, bazata pe relatii de parteneriat; pe de-o parte cu mandatarii sai care sunt cetatenii electori  consumatori de servicii publice, iar pe alta parte cu prestatorii de servicii (functionari sau operatorii privati/publici) care constituie instrumentele de actiune în îndeplinirea mandatului încredintat.

Pornind de la aceasta realitate, orice intrpreprinzator trebuie sa tina cont de nevoile comunitatii unde doreste sa-si desfasoare activitatea,de posibilitatea si mai ales de disponibilitatea fortei de munca pe care doreste sa o angajeze pentru a-si desfasura activitatea asa cum doreste.

In functie de ce doreste sa produca, intreprinzatorul trebuie sa se admita ca cetateanul are maturitate si nu mai accepta noncalitatea si mediocritatea produsului de orice natura ar fi acesta.