Cuprins
- Cuprins
- Introducere 3
- Capitolul 1. Procesul de productie 5
- Capitolul 2. Piata 12
- 2.1. Analiza ofertei 12
- 2.2. Analiza cererii 14
- Capitolul 3. Programe de educare si informare 18
- 3.1. Programe mondiale 18
- 3.2. Programe in Romania 19
- Capitolul 4. Efectele tutunului asupra sanatatii 21
- Capitolul 5. Protectia consumatorului 24
- 5.1. Protectia consumatorilor nonfumatori 24
- 5.2. Cadrul legislativ in Romania si UE. 28
- Capitolul 6. Studiu de caz : Philip Morris Romania SRL 30
- Capitolul 7. Concluzii 33
- Bibliografie 35
- Anexe 36
Extras din referat
Introducere
Dintre adversarii vechi si noi ai sanatatii fumatul candideaza la primele locuri, prin efectele sale deosebit de nocive asupra organismului, prin gravele dezechilibre functionale si biologice pe care le genereaza.Este ingrijorator faptul ca desi rolul nefast al fumatului de tigara se cunoaste de multa vreme, desi cercetarile stiintifice au demonstrat din ce in ce mai convingator impactul tutunului cu o gama tot mai larga de afectiuni, numarul fumatorilor si al productiei de tigari se mentine in cele mai multe tari la un nivel incredibil de ridicat.
Cultura tutunului se practica aproape in toate tarile cu exceptia regiunilor cu clima extrem de rece. Aproximativ 120 de tari cultiva tutunul pentru consumul intern si pentru export, iar in tarile in curs de dezvoltare, productia de tutun creste cu o mare rapiditate. O statistica din 1976 arata ca numarul de tigarete produse in acel an in lume se ridica la 3850 miliarde. In general consumul cel mai mare de tigari se semnaleaza in tarile cele mai industrializate. Primul loc in lume il detin Statele Unite, cu cel mai mare consum de tigari, in medie 2700 tigari de persoana pe an.
In majoritatea tarilor europene peste 50% dintre barbtii adulti fumeaza in medie 15 tigari pe zi. In timp ce in randul barbatilor se semnaleaza o tendinta procentuala de scadere a fumatorilor, numarul femeilor fumatoare sporeste an de an. Statisticile atesta ca femeile devin din ce in ce mai mult victimele cancerului de plamani si ale bolilor coronariene in legatura directa cu consumul sporit de tigari. Consumul de tigari a crescut si in randul tineretului, cu toate consecinttele sale nefaste asupra organismelor tinere. Date statistice mentioneaza ca in Belgia 50% dintre tineri fumeaza de la varsta de 15 ani; in Germania 36% dintre copii de la 10 – 12 ani sunt fumatori antrenati; in Italia 60% dintre baieti sunt fumatori de la 15 ani. O ancheta in America Latina arata ca in aceasta parte a globului 45% dintre barbati si 18% dintre femei, fumeaza.
Toate formele sub care se consuma tutunul astazi apartin bastinasilor Americii. In 1560 tutunul a fost adus in Europa si de aici in Asia mica, Africa si Australia . Pe la 1600-1605 marinarii si negustorii l-au introdus in China, India si alte tari indepartate. Europenii au aflat de existenta tutunului numai dupa descoperirea Americii. In 1560, un medic spaniol l-a folosit ca planta medicinala contra durerilor de cap, bronsitei etc, utilizarea care a avut-o pana in anul 1800. De fapt si astazi medicamentele cu baza de nicotina vitamina antipelogroasa PP si remifonul sunt folosite cu success in medicina.
Prizatul tutunului isi are originea tot in folosirea lui ca planta medicinala. La inceput se priza pentru o inlatura durerea de cap, ulterior insa prizatul a devenit un obicei.
Fumatul care constituie astazi intrebuintarea de baza a tutunului s-a inpamintenit si extins in Europa mult mai tarziu. Desi la descoperirea Americii, europenii au cunoscut mai intai tigara de foi in forma ei primitive in Europa , ( mai intai in Anglia, apoi in Olanda, si restul tarilor ) la inceput s-a fumat cu pipa. Pipa a fost inlocuita cu timpul cu tigarile de foi, a caror tehnica de confectionare a venit din Cuba in Spania de unde s-a raspandit in toata Europa.
In Europa centrala, tigaretele au fost aduse din Rusia, unde s-au introdus din Siria si Persia de catre marinarii spanioli. Din Crimeea tigaretele de format rotund si cu carton (papiroose) s-au transmis la turci. Turcii au folosit insa tigareta fara carton, careia si astazi i se spune pe nedrept tigareta cu format turcesc.
Mestecatul tutunului a fost practicat, pentru prima data de catre marinarii din regiunea de coasta din Anglia, si tarile Scandinave.
In tara noastra se pare ca atat tutunul cat si fumatul au fost cunoscute in a doua jumatate a secolului XVII, ceea ce nu exclude posibilitatea introducerii fumatului cu mult mai devreme. Dupa P. nibalescu, ca prim document asupra acestei ipoteze, sunt pipele ( lulelele ) de pamant de diferite forme gasite impreuna cu alte obiecte in ruinele cetatii Suceava, dintre care una purta inscriptia anului 1571.
In decursul timpului in tara noastra s-au practicat toate felurile de intrebuintare a tutunului cu exceptia mestecatului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Protectia Consumatorilor in Domeniul Produselor din Tutun.doc