Raport de țară - Canada

Prezentare generală

Deviză: „A Mari Usque Ad Mari” (lat. – De la ocean la ocean)

Capitală : Ottawa

Oraş principal: Toronto

Limba oficială: Engleza, Franceza

Imn naţional: O Canada!

Sistemul politic: Monarhie constituţională

Monarh: Elisabeta a II-a

Prim-ministru: Stephen Harper

Independenţă: faţă de Regatul Unit, 1 iulie 1867

Suprafaţă: 9984670 km2 (locul 2)

Populaţie:

Moneda: Dolarul canadian (CAD)

Domeniu internet: .ca

Prefix telefonic: +1

I. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ A CANADEI

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafaţă, Canada este a doua ţară a lumii ca întindere după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat federal, în zece provincii şi trei teritorii. Este mărginită la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se învecinează cu Statele Unite ale Americii.

Densitatea populaţiei de 3,5 locuitori pe kilometrul pătrat este una dintre cele mai scăzute din lume. Cea mai dens populată parte a ţării este Coridorul Québec City-Windsor în sud-est. La nordul aceste regiuni se găseşte vastul Scut Canadian, o zonă stâncoasă erodată de-a lungul ultimei glaciaţiuni, cu soluri sărace, dar bogată în minerale, cu lacuri şi cursuri de apă abundente. De fapt, teritoriul Canadei încorporează peste 60% din lacurile planetei.

Temperaturile medii în Canada depind de locaţie. Iernile pot fi aspre în multe zone ale ţării, mai ales în preerii, unde temperatura medie zilnică este sub −15 °C. Excepţia este British Columbia, care se bucură de un climat temperat, cu ierni uşoare şi ploioase. Media temperaturilor maxime în timpul verii pe coastele estică şi vestică este între 21 şi 24 °C.

II. POZIŢIA CANADEI ÎN CADRUL ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE.

Canada şi ONU. Pentru Canada, ONU reprezintă cea mai bună şansă de a menţine pacea în lume şi de a contribui la dezvoltarea tuturor statelor. Canada a ţesut legături strânse cu multe ţări şi organisme internaţionale. Canada este o ţară respectată pe arena internaţională. Membru fondator al Naţiunilor Unite, Canada este la curent cu toate activităţile organizaţiei de mai bine de 50 de ani şi este mândră de succesul căpătat de ONU.

Canada şi UE. Canada a stabilit strânse legături cu Uniune Europeană , prin căi atât bilaterale, cât şi multilaterale, Canada a format parteneriate cu UE gestionând crize, reconstruind pierderi după conflicte, dezvoltând instituţii democratice in întreaga lume, inclusiv în : Sudan, Orientul-Mijlociu, Republica Democrată Congo, Haiti, în Balcani, şi în Afganistan. După importanţă UE este al doilea partener comercial, a doua sursă de investiţii străine directe şi a doua regiune care primeşte investiţiile canadiene în străinătate. UE este un partener indispensabil în vederea investigaţiilor ştiinţifice şi tehnologice.

Canada şi NATO. Canada figura printre membrii fondatori ai NATO şi, până la anii 1970, această alianţă era principala sa tribună in ceea ce priveşte relaţiile trans-atlantice. Importanţa UE şi OSCE pentru Canada nu încetează să crească, însă NATO continue să ocupe un loc de prim ordin în angajamentele ţării privitor la securitatea in Europa şi dincolo de ea. Datorită apartenenţei la NATO, Canada are acces la informaţii strategice, poate participa împreună cu forţele aliate la intervenţii militare şi să contribuie la luarea deciziilor în legătură cu securitatea şi stabilitatea euro-atlantică. Începând cu anul 1949 Canada se clasează pe locul 6 în ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul militar şi civil al NATO.

Membru fondator al NATO, Canada are 62.000 militari activi şi 26.000 în rezervă. Forţele Armate Canadiene sunt alcătuite din forţe terestre, navale şi aeriene. Echipamentul de bază încorporează 2.400 de tancuri, 34 de nave militare şi 140 de avioane de luptă.

Forţele armate canadiene au participat la diferite conflicte armate, inclusiv al doilea război al burilor, primul război mondial, al doilea război mondial, războiul din Coreea, războiul din Golful Persic şi recent, invazia Afganistanului. De la prima misiune ONU de menţinere a păcii, propusă de Lester B. Pearson în 1965, armata canadiană a servit în 50 de astfel de operaţiuni - mai multe decât oricare altă ţară. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Canada era a patra puterea militară a lumii, cu efective mult în spatele Statelor Unite, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice

Canada şi OSCE. Guvernul Canadei lucrează în strânsă colaborare cu diverse organe OSCE, in diferite conlucrări, cum ar fi problemele de securitate a persoanelor, readaptarea civililor după conflicte, extirparea cauzelor terorismului, şi promovarea controlului asupra armamentelor. Canada participă ca finanţator la o serie de proiecte realizate sub supravegherea OSCE; parlamentarii canadieni sunt foarte activi in cadrul adunării parlamentare OSCE, dând dovadă de un vădit interes in realizarea obiectivelor propuse.

Consiliul Arcticii a fost înfiinţat în 1996 prin declaraţia de la Ottava. Canada a fost primul său preşedinte şi este un membru care participă activ in cadrul lucrărilor Consiliului. Guvernul Canadei elaborează politica sa circumpolară în strânsă colaborare cu UE.