Rata șomajului conjunctural în România

RATA SOMAJULUI CONJUNCTURAL IN ROMANIA

Criza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta a pârghiilor economice in conditii de criza.In România, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare.

Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cadrul careia exista un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.

Forme ale somajului:

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza:

-Somajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza,

somajul sporeste ca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii.In ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar si in perioade de boom (peste 10%).Deci, s-a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar si in faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reducerii numarului de someri.

-Somajul conjunctural este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, si internationali. Primul si al doilea „soc petrolier” (din prima jumatate a anilor 70) si embargourile practicate fata de anumite state s-au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflate sub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale.

-Somaj structural deriva din reconversiunea unor activitati economice, din

restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.Somajul structural apare si ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca.

-Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.

-Somajul sezonier este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si turism etc.; el are caracter ciclic.

-Somajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a

activitatii.

-Somajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata mai mica).

-Somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si inregistrate la Oficiul fortei de munca in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii.

Persoana care se află în căutarea unui loc de muncă, dar nu reuseste să găsească un angajator care să îi plătească un pret considerat acceptabil si preferă să astepte, se află în somaj voluntar; pe o piată a muncii liberă, cu o concurenta perfectă, somajul este întotdeauna voluntar.

Dar experienta ne arată că există oameni dispusi să lucreze si pentru salarii mai mici dar nu găsesc locuri de muncă si nu se pot angaja. O regulă a economiei ne arată că cererea (numarul de locuri de muncă) creste pe măsură ce scade pretul, deci în această situatie locuri de muncă există, dar cererea si oferta nu se pot întîlni din cauza unor bariere.Acesta este somajul involuntar, oamenii aflati în somaj involuntar sînt mult mai vulnerabili decît cei care acceptă un salariu mai mic.