Recenzie Criza pământului plat - Tiberiu Brăilean

Începutul secolului XXI va rămâne in istorie ,afirmă Thomas L. Friedman, nu prin conflicte militare sau evenimente politice, ci prin pătrunderea umanităţii într-o nouă etapă a globalizării “aplatizarea ” pământului . Acesta reuşeşte să surprindă lumea prin lucrarea sa Pămîntul este plat dedicată unui fenomen ce se afla în plină amploare în momentul apariţiei sale. Însa ceea ce nu a prevăzut Freidman era criza economico- financiară ce avea să lovească întreg globul.

Astfel ţinând cont de condiţiile economice şi politice actuale Tiberiu Brăileanu în cartea sa Criza pămîntului plat încearcă să abordeze dintr-un alt unghi problema controversată a globalizării.

Primul capitol intitulat chiar “Criza pămîntului plat” evidenţiază cause, efecte comportamente, specificităţi ale crizei şi încearcă să creioneze o imagine de ansamblu a lumei de după această lovitură neaşteptată. După cum bine ştim printre principalele cauze ce au generat contextul economic actual s-au aflat:

- Reglementările prea uşoare din domeniul creditelor ipotecare;

- Lipsa de transprenţă;

- Flasurile contabile;

- Rating-urile prost calculate ale unor credite;

- Managementul deficitar al instituţiilor financiare.

Tot acest cumul de factor dar şi alţii au avut ca efecte criza creditului, prăbuşirea pieţei imobiliare, deficitul extern, supraîncălzirea speculativă a burselor. Datorită puternicei interdependenţe dintre economii aceste efecte s-au propagat cu o viteza uimitoare , fiecare ţară fiind nevoită să ia măsurile necesare în funcţie de gradul în care a fost afectată economia sa.

Cel care a prevăzut criza asiatică din 1996 şi criza creditelor subprime din America a fost Paul Krugman, lauret al premiului Nobel pentru economie în anul 2008. Prin cea mai recentă lucrare a sa Întoarcerea economiei declinului şi criza din 2008 el încearcă să facă înţeleasă publicului larg criza financiar-economică actual apelând la o expunere accesibilă, clară şi simplă. În opinia sa există şansa ca rezolvarea problemelor să vină din altă parte decât din lumea academică şi de aceea consideră că opinia şi gradul de mulţumire al populaţiei ar trebui luate în considerare sugerând introducerea unei asigurări medicale universal, redarea unui rol distributiv al fiscalităţii, favorizarea printr-o lege specială a aderării la sindicate şi nu în ultimul rând o creştere a salariului minim american, care a scăzut de la 50% în 1960 la 31% în prezent.

Cum va arăta lumea de după criză? În viziunea autorului Tibreiu Brăilean aceasta va suferi schimbări majore începând de la preferinţele oamenilor de afaceri de a lucra cu statul şi terminând cu emergenţa principiului feminin. Statele care vor investi tot mai mult în educaţie şi cercetare încercând o personalizare aprofundată a acestora vor fi cele mai câştigate deoarece noua putere care va conduce lumea va fi cunoaşterea. America va rămâne în continuare cea mai mare putere economic a lumii datorită puterii mari de inovaţie, iar dolarul american nu va fi înlocuit din rolul său de monedă de rezervă. China în schimb va trebui să se reorienteze trecând de la o economie bazată pe investiţii şi export la una bazată pe consum. Şi oraşele precum New York, Londra şi Frankfurt vor avea de suferit, jumătate din firmele de consultanţă pentru investiţii dispărând împreună cu fondurile de hedging ca rezultat al scăderii încrederii în produsele financiare şi în derivatele de diferite tipuri, pe care Waren Buffet le numeşte adevărate arme de distrugere în masă.

Deşi se conştientizează o scădere a cererii globale preţurile nu vor scădea şi ele o dată cu cererea ci dimpotrivă datorită epuizării resurselor cunoscute în următorul secol acestea vor avea un trend crescător. Problemele precum încălzirea climatică, topirea calotei polare, scăderea magnetismului terestru, lipsa apei potabile, sărăcia vor capta în continuare o atenţie mare dar încă insuficientă. Mult contoversata globalizare nu va da înapoi deoarece tehnologia şi comunicaţiile continuă să avanseze făcând aproape imposibilă o separaţie sau o dispariţie a procesului de globalizare atunci când totul este interactiv. Odată cu dispariţia freneziei pentru modelul de capitalism financiar în permanent căutare de risc va decădea şi modelul macho. Vom fi martorii unei răsturnari de putere între sexe, se va instala un nou matrihat, creierele vor fi cele mai folosite şi nu muşchii.