Recenzie - economia într-o lecție

Henry Hazlitt a trait intre anii 1895 si 1993 fiind una dintre cele mai stralucite minti ale secolului xx. Economics in one lesson (Economia intr-o lectie ) este una dintre cele 18 carti ale sale ,tradusa in zece limbi si tiparita in peste un million de exemplare.Aparuta ca prima editie in 1946 ,ea este una dintre armele folosite de Hazlitt in lupta impotriva etatismului , sub diversele sale forme :protectionism,socialism sau keynesism si in apararea principiilor liberalismului clasic, militand neobosit in favoarea pietei libere , proprietatii private , guvernului limitat si filosofiei libertatii.

Despre “Economia intr-o lectie “Friedrich A.Hayek ,prieten si coleg a lui Henry ,sustinator al libertatii de asemenea , afirma ca:

“Este o realizare exceptională.Cartea afirmă tocmai lucrurile care trebuie spuse cel mai apăsat , cu un curaj şi o integritate rar întalnite .Nu cunosc nicio altă carte modernnă din care omul simplu să poată învăţa atat de mult despre adevărurile fundamenatale ale ştiinţei economice,într-un timp atît de scurt. ”

Iar asupra lui Walter Block a lasat o puternica amprenta ,ca dovada avem afirmatia lui despre creatia lui Hazllit:

“Economia intr-o lectie a lui Hazlitt este una dintre cele două cărţi (cealaltă fiind Atlas Shrugged a lui Ayn Rand ) responsabile pentru trecerea mea la liberalism.Poate că aş fi putut îmbrăţişa această orientare filosofică venind pe alt drum ,cine stie?Dar ce pot să spun cu siguranţă este că aceste două cărţi şi in special Hazlitt , in ceea ce priveşte exclusiv economia , mi-au îmbogăţit enorm viaţa şi m+au convins de meritele liberalismului de factură austriacă.”

Hazlitt afirma in Prefata la Prima editie faptul ca “Economia intr-o lectie” este o expunere in care aceste se exprima liber si fara a aduce o recunoastere in detaliu a ideilor altora mentionand totodata ca de cele mai multe ori acest lucru este inevitabil atunci cand scrii intr-un domeniu in care au lucrat multe dintre mintile cele mai luminate ale lumii.Alcatuita din trei parti(parteaI:”lectia”,partea aII-a:”lectia aplicata”,partea aIII-a:”lectia dupa treizeci de ani”) si douazeci si sase de capitole(I:”lectia”,II:”geamul spart,III:”binefacerile distrugerii”,IV:”lucrarile publice inseamna impozite”,V:”impozitele descurajeaza productia”,VI:”creditele guvernamentale deviaza productia”,VII:”blestemul mecanizarii”,VIII:”schemele de impartire a muncii”,IX:”demobilizarea soldatilor si birocratilor”,X:”fetisul ocuparii deplinea fortei de munca”,XI:”cine este protejat print axe vamale?”,XII:”orientarea catre exproturi”,XIII:”preturile paritare”,XIV:”salvarea sectorului economic X”,XV:”cumfunctioneazasistemulpreturilor”,XVI:”stabilizareamarfurilor”,XVII:”fixarea preturilor de catre guvern”,XVIII:”implicatiile controlului nivelului chiriilor”,XIX:”legile privind stabilirea unui salariu minim”,XX:”contribuie intr-adevar sindicatele la cresterea salariilor?”,XXI:”suficient pentru a rascumpara productia”,XXII:”functia profiturilor”,XXIII:”mirajul inflatiei”,XXIV:”ponegrirea economisirii”,XXV:”reformularea lectiei”,XXVI:”lectia dupa treizeci de ani”) cartea se marturiseste a fi datorata operelor a trei scriitori.Astfel marturiseste Henry in primul rand lucrarea poate fi interpretata drept o modernizare ,extindere si generalizare a modului de abordare din pamfletul lui Frederic Bastiat”Ce qu’on voit et ce qu’on ne voit pas”,in al doilea rand capitolele despre salarii si ultimul capitol au umbra cartii lui Philip Wicksteed “Common Sense of Political Economy” iar in al treilea rand Hazlitt se simte dator fata de Ludwig von Mises.