Recenzie la cartea - Liber să alegi. Un punct de vedere personal

Introducere

As vrea ca lumea sa îsi aminteasca de mine ca de un prieten al libertatii. Daca analizezi istoria, vezi ca, oriunde exista crestere economica si unde capitalismul înfloreste, oamenii traiesc mai mult si mai bine

(Milton Friedman)

Milton Friedman (n. 31 iulie 1912 - d. 16 noiembrie 2006, San Francisco) a fost profesor al Universitatii din Chicago. În 1976 a primit Premiul Nobel pentru Economie. El este considerat reprezentantul principal al scolii din Chicago si a fost elevul lui Frank Knight. Milton Friedman a adus nenumarate contributii la dezvoltarea microeconomiei si a macroeconomiei precum si la dezvoltarea teoriilor cu privire la economia de piata si la minimalizarea rolului statului în coordonarea economiei.

Liber sa alegi, un serial documentar de succes în anii 80 si reluat în anii 90, readuce în discutia publica rolul statului, limitele interventiei, eficienta si eleganta capitalismului si esecul economic si moral al socialismului. În urma succesului primelor aparitii publice, Friedman decide sa publice, în colaborare cu Rose D. Friedman, sotia sa, o serie de carti si materiale în apararea libertatilor economice si sociale.

În Liber sa alegi Friedman abordeaza direct si fara retineri principalele teme ale economiei de piata, de la considerente legate de echitate si protectie sociala pâna la esenta filosofica a liberalismului clasic, sub forma ideilor lui Adam Smith în economie si Thomas Jefferson în politica. Friedman expune convingator, de-a lungul a 10 episoade însotite de dezbateri cu specialisti si antreprenori obisnuiti, o viziune a unui stat minimal, redus la prerogative legate de protectia vietii si a proprietatii. Documentarele, reluate în 90 în contextul imploziei comunismului, sunt transformate într-o carte, care a devenit un best-seller în 1980.

Toate realizarile considerabile a lui Friedman sunt rasplatite, în 1976, cu acordarea premiului Nobel pentru Economie pentru realizarile sale în analiza consumului, istoria si teoria monetara si demonstrarea complexitatii politicii de stabilizare. Ulterior, multi dintre colaboratorii si studentii sai vor fi onorati cu aceeasi distinctie, dovada a relevantei în timp a ideilor sale.

Un economist eminent, cu importante contributii teoretice si practice, Friedman a reusit sa comunice cu publicul larg, cu sinceritate si convingere, despre cele mai importante teme, de fiecare data când libertatea individuala si prosperitatea economiei de piata au fost în primejdie. Mesajul lui Milton Friedman a fost mereu lipsit de tehnicalitati economice, însa argumentele sale au fost întotdeauna fundamentate pe o eruditie si expertiza stiintifica greu de egalat.

Liber sa alegi

Un punct de vedere personal

Milton & Rose Friedman

In cartea sa, Liber sa alegi.Un punct de vedere personal Milton Friedman evidentiaza printr-o serie de exemple ale mai multor tari aflate de-o parte si de alta a fostei cortine de fier, faptul ca o economie nu va putea fi functionala atata timp cat va fi comandata si controlata de la centru, in raport cu tarile in care aplicarea liberalizarii preturilor si a schimbului liber au fost masuri care au actionat ca un motor propulsor garantand o economie functionala.

Printre mai multe subiecte interesante pe care le trateaza in aceasta carte, renumitul profesor subliniaza, in primul capitol, importanta delimitarii clare a atributiilor revenite statului, puterilor guvernamentale, aratand cum, spre exemplu in fosta Uniune Sovietica care aplica o economie centralizata planificata, aceea economie nu putea fi functionala. Desigur analizand la rece acest fapt, putem intelege cu atat mai mult cu cat insasi tara a fost condusa in trecut de un guvern care aplica un astfel de sistem ineficient. Ineficacitatea evidenta care a rezultat din sistemul de economie centralizata este sintetizata pe larg, autorul reusind sa arate prin cateva exemple cum acesta a dat gres. Este clar ca tarile a caror economie s-a bazat pe schimbul liber nu au avut decat de castigat fiind favorizate atat prosperitatea cat si libertatea umana.

Desigur, intr-o societate schimbul reciproc acceptat, concurenta si libera alegere au un impact pozitiv asupra economiei si a cresterii nivelului de trai al populatiei, tarile care au azi o economie puternica sunt exemple evidente.

In subcapitolul Cooperare prin schimbul liber Friedman vorbeste despre producerea creionului, despre faptul ca aceasta nu a fost posibila prin comanda unui singur om, ci acesti oameni (care produc creionul) traiesc in locuri diferite din lume, vorbesc limbi diferite, sunt de religii diferite, poate chiar se urasc unii pe altii  si totusi nici una dintre aceste deosebiri nu i-a impiedicat sa coopereze pentru a produce creionul.

Subcapitolul Functiile preturilor incepe prin mentionarea lucrarii lui Adam Smith, Avutia Natiunilor , si anume prin precizarea unui principiu economic: daca un schimb intre doua parti este liber consimtit, el nu va avea loc decat daca partile cred ca vor beneficia de pe urma lui. In ceea ce priveste sistemul preturilor, autorul considera ca scanteia de geniu a lui Adam Smith sta in intelegerea sa ca preturile care rezulta in urma schimburilor voluntare dintre cel care cumpara si cel care vinde  adica, pe o piata libera  pot coordona activitatea a milioane de oameni, fiecare urmarindu-si propriul interes, in asa fel incat sa prospere toata lumea.

In organizarea activitatii economice, preturile indeplinesc trei functii: in primul rand, transmit informatii; in al doilea rand, conduc la adoptarea acelor metode de productie care sunt cel mai putin costisitoare si ca urmare folosesc resursele disponibile pentru produse se cea mai buna calitate; in al treilea rand, hotarasc cine si cat ia din produs  repartizarea venitului. Aceste trei functii sunt strans legate intre ele.

Referindu-se la sistemul pretului care functioneaza atat de bine atunci cand este lasat liber, autorul vorbeste despre criza petrolului din 1974 cand guvernul american incercand sa intervina prin adoptarea unor masuri menite a evita cresterea pretului petrolului pe piata interna, a avut un efect invers decat cel scontat, conducand la lungi cozi la benzina si deficite de aprovizionare chiar in SUA, tara care produce cea mai mare parte a propriului petrol. In acest timp tari ca Germania si Japonia, care sunt dependente de petrolul importat nu erau afectate. El reuseste astfel sa arate foarte bine cum transmiterea informatiei prin pret poate fi unul dintre cele mai daunatoare efecte ale inflatiei.