Recenzie liber să alegi

Cartea intitulata “Liber sa alegi” este scrisa de catre Milton si Rose Friedman si cuprinde 10 capitole in care acesti autori urmaresc sa explice modul de functionare a pietei libere, care ii sunt avantajele si cum sa fie inlaturate obstacolele din calea eficientizarii ei.

Primul capitol se numeste “Puterea pietei” si se pleaca de la ideea ca, in general, trebuie sa existe cineva care sa comande pentru a putea fi sigur ca se produc articolele potrivite in cantitatile potrivite si ca sunt oferite in locuri potrivite. Autorii cartii considera ca aceasta metoda este asemanatoare cu metoda armatei conform careia generalul da ordine colonelului, colonelul maiorului, maiorul locotenentului, locotenentul sergentului, iar sergentul catanei. Metoda comenzii nu este singura metoda de organizare si nici macar cea principala. Ordinele trebuie completate cu cooperarea liber consimtita. Asa cum nicio societate nu functioneaza numai pe principiul comenzii, tot asa niciuna nu functioneaza numai prin cooperare libera. Fiecare societate are cateva componente de comanda. Acestea pot fi obligatii de onoare, precum serviciul militar, sau de interzicere a achizitionarii si vanzarii heroinei sau a ciclamatului sau decizii judecatoresti ce desemneaza inculpatii ce trebuie sa inceteze sau sa execute anumite actiuni. Ar mai putea fi si impunerea unor taxe mari pe tigari pentru a descuraja fumatul. Schimbul liber este in primul rand o activitate clandestina ce se dezvolta datorita elementului de comanda dominant, dar si principiul dominant al organizarii completat cu elemente de comanda. Schimbul liber clandestin poate impiedica prabusirea unei economii de comanda, ii poate permite sa scartaie multa vreme si chiar sa realizeze unele progrese. O economie bazata pe predominant pe schimbul liber poarta in sine posibilitatea de a favoriza atat prosperitatea cat si libertatea umana. Asadar, schimbul liber este conditia necesara atat pentru libertate cat si pentru prosperitate.

COOPERARE PRIN SCHIMBUL LIBER

Se considera ca schimbul liber permite cooperarea a milioane de oameni intre ei. Aceasta idee este sustinuta de povestea intitulata “Eu, creionul: arboreal meu genealogic asa cum a fost povestit lui Leonard E.Read”. Dl Read, autorul acestei povesti, doreste sa precizeze faptul ca nicio persoana nu stie cum se face un creion, urmand ca apoi sa demonstreze aceasta afirmatie. El numeste toate lucrurile care contribuie la fabricarea unui creion,iar apoi face legatura intre ele: lemnul vine de la un copac, pentru a taia copacul este nevoie de fierastraie, camioane, franghii,in fabricarea acestora sunt implicate o serie de oameni din diverse domenii, copacii sunt transformati in scanduri, scandurile sunt transportate din California la Wilkes-Barre, acolo unde a fost fabricat tocmai creionul implicat in aceasta poveste. Continua apoi cu explicatii referitoare la plumb (o bucata de grafit extrasa din minele din Ceylon), la inelul din alama (farama de metal de la capatul creionului), la guma fabricate din Factice (un produs asemanator cauciucului). Toate acestea demonstreaza faptul ca mii de persoane nu stiu cum se face creionul, nici macar persoanele implicate la producerea acestuia, deoarece ele o fac doar pentru ca sunt nevoite sa isi faca treaba.

Astfel mii de persoane diferite, care vorbesc limbi diferite si se afla in locuri diferite, au cooperat pentru a produce creionul, fara a primi ordine exacte de la cineva.

FUNCTIILE PRETURILOR

In lucrarea sa “Avutia Natiunilor”, Adam Smith scoate in evidenta faptul ca daca un schimb dintre doua parti este liber consimtit, el nu va avea loc decat daca partile cred ca vor beneficia de pe urma lui. Sistemul pretului este mecanismul prin care cooperarea dintre mai multe persoane pentru a-si promova interesele distincte se realizeaza fara conducere centrala, fara sa fie nevoie ca oamenii sa-si vorbeasca sau sa se simpatizeze.

In organizarea activitatii economice, preturile indeplinesc trei functii:

- transmit informatii;

- conduc la adoptarea acelor metode de productie care sunt cel mai putin costisitoare;

- hotarasc cine si cat ia din produs: repartizarea venitului;

- TRANSMITEREA INFORMATIEI

Sistemul pretului transmite doar informatii importante si numai persoanelor care trebuie sa le cunoasca. O problema importanta in transmiterea eficienta a informatiei este certitudinea ca oricine care poate folosi informatia o primeste fara a se impiedica in capcane ale celor care nu au nevoie de ea. Sistemul pretului rezolva automat aceasta problema. Cei ce transmit informatia doresc ca ea sa ajunga la cei ce o pot folosi, fiind capabili sa asigure acest lucru. Cei ce pot folosi informatia sunt interesati in a o primi, fiind intr-o pozitie in care pot asigura aceasta.

Transmiterea informatiei prin preturi este, in zilele noastre, puternic inlesnita de pietele organizate si de mijloacele de comunicatii specializate. Cotatiile de prêt sunt publicate in fiecare zi in ziarul WALL STREET. Aceste preturi oglindesc aproape instantaneu ce se intampla in intreaga lume. Preturile transmit informatii nu numai de la ultimul comparator spre detailisti, angrosisti, producatori si proprietari ai resurselor; ele transmit informatii si in sens invers.

Fiind foarte importante deformarile particulare ale sistemului de preturi, in aceasta perioada guvernul este cea mai importanta sursa de perturbare a pietei libere- prin tarife si alte restrictii asupra comertului international, masuri interne ce fixeaza sau influenteaza anumite preturi, inclusive salarii, reglementari guvernamentale in anumite industrii, politici monetare si fiscale producatoare de inflatie necntrolata.