Recenzie Michael Albert - capitalism contra capitalism

Michael Albert este nascut pe 25 februarie 1930, la Fontenay-le-Comte, in Vendeea, este fost comisar general al Planului si presedinte al Asigurarilor Generale ale Frantei. El a publicat mai multe eseuri pedagogice economice si sociale, printre care si Capitalisme contra capitalisme, publicata in 1991.

Cartea este structurata in 7 capitole, precedate de o Introducere si urmate de o Concluzie, acestea intinzandu-se pe 172 de pagini.

Cartea analizeaza doua tipuri de capitalism, modelul neoamerican si cel renan, cu toate avantajele si dezavantajele acestora, cu diferentele si asemanarile dintre ele. Intrebarea la care raspunde cartea de fata este urmatoarea: Care sunt adevaratele arme ale puterii celor doua tipuri de capitalism?, iar scopul precis al acesteia, asa cum precizeaza si autorul este de a semnala ca, in clipa de fata, capitalismul nu mai poate contribui la progresul societatii decat daca se supune unei etici si unor reguli de drept international.

Obiectivul principal al acestei carti este acela de a demonstra ca, pe langa modelul economic neoamerican, mai exista si altele care pot fi deopotriva mai eficiente din punct de vedere economic si mai echitabile din punct de vedere social.

INTRODUCERE- Aceasta parte introductiva prezinta momentul istoric ce a determinat victoria capitalismului. Fin observator, Michael Albert remarca faptul ca instaurarea comunismului intr-o tara nu este suficienta pentru ca tara respectiva sa se inscrie pe calea dezvoltarii economice, fiind nevoie si de un minimum de reguli, de un stat eficient si necorupt.

Inca din Introducere, autorul avertizeaza ca sistemul capitalism este departe de a fi omogen, si ca, dimpotriva, el s-a diferentiat in doua mari modele ce se infrunta: capitalism contra capitalism, explicand in acest fel si de ce a ales acest titlu pentru cartea sa.

In Introducere sunt tratate cateva probleme aparute in tarile capitaliste, dar si raspunsurile concrete oferite acestor probleme. El selecteaza doar 10 dintre acestea, deosebit de interesante prin varietatea raspunsurilor care le sunt propuse, iar acestea sunt:imigratia; saracia; este societatea sociala favorabila dezvoltarii economice?; fiscalitatea trebuie sa incurajejeeconomisirea sau contractarea de datorii?; este preferabil sa avem mai multa reglementare si mai multi functionari care sa o puna in aplicare, sau mai putina reglementare si mai multi avocati care sa faca procese?; banca sau bursa?; cum trebuie repartizata puterea intr-o intreprindere intre actionari, pe de o parte, si manageri si personal, pe de alta parte?; care trebuie sa fie rolul intreprinderii in materie de educatie si de formare profesionala?; un sector-tip al controversei:asigurarile.

Capitolul I- AMERICA IS BACK

Acest prin capitol prezinta gloria pe care o obtinuse America, dupa razboiul din Golf. Gloria lui George Bush era atat de mare, incat aproape se uitase faptul ca revenirea Americii fusese deviza si opera lui Roland Reagan. Lumea comunista facuse din Roland un erou, el fiind, alaturi de Margaret Thatcher, figura emblematica a multor cluburi liberale, care luasera fiinta mai ales in Polonia.

Principiile lui Margaret Thatcher sunt cele care bun baza libertatii economice.Europa este considerata a fi un triumf a lui Roland, denumit si fostul cow-boy de la Casa Alba, triumful unui contrasens.Instalarea lui Roland Reagan la Casa Alba coincide cu o framantare specifica a constiintei americane, care se simtea prea umilita si care avea prea putine certitudini.

Americanii simteau in chip dureros dezagregarea tesutului social si a sistemului politic.Politica dezamagise aproape toti americanii, astfel incat, la finele anilor 70, acestia nu mai asteptau mare lucru de la politica, insa, in subconstient, intreaga America astepta un salvator, care sa aduca o revenire la valorile traditionale dar si o serie de certitudini, fie ele cat de mici.Acest salvator a aparut in persoana lui Roland.

Acesta, prin discursurile lui viguroase si simplificatoare, reuseste sa raspunda asteptarilor americanilor, pe care ii trezeste la o noua viata, prin intermediul mesajului sau: America revine!.Roland afirma in repetate randuri ca doreste sa readuca America in prim-planul scenei internationale.

Succesul lui Roland se resimte in noiembrie 1980, cand candidatul partidului republican obtine 9 milioane de voturi in plus fata de Jimmy Carter. Realegerea lui in 1984 este un triumf si mai zdrobitor, deoarece realizeaza un plus de 17 milioane de voturi si este ales prefectul a 49 de state. Proiectele lui Roland Reagan, desi utopice, obtin victorii nesperate. De exemplu, Razboil Stelelor, caci multe din componentele lui reprezentau un salt tehnologic major, de a carui fiabilitate nimeni nu putea fi sigur. Insa acest proiect ajuta la obtinerea a multe din victoriile americane din Golf, care nu ar fi fost posibile fara tehnologia pusa la punct in cadrul initiativei de aparare strategica. Deasemenea, acest rol are un rol important in cadrul initiativei de aparare strategica.

Roland sustine ca America este prima forta militara a lumii si demonstreaza acest lucru prin multiple actiuni.Acestei reveniri internationale i se adauga si revigorarea capitalismului american.