Recenzie modul economic de gândire de Paul Heyne

Paul Heyne ,eminent profesor de economie la universitatea din Washington, Seattle, SUA , a promovat stiinta economica prin interesul sau pentru probleme sociale , economia pietelor libere ,justitie si religie. Cea mai cunoscuta lucrare a sa, “The Economic Way of Thinking” = “ Modul economic de gandire” , s-a bucurat de un real succes si a fost tradusa in numeroase limbi Pe langa activitatea publicistica si stiintifica , Heyne a fost foarte apreciat si pentru devotamentul sau pentru cariera profesorala pe care a exercitat-o mai mult de 20 ani , fiind foarte atasat de student si de mediul academic in general.

Din manualul sau introductiv “Modul economic de gandire” am ales cateva capitole ce tin de macroeconomie si trateaza exemplificativ si diferite probleme ale secolului XX din economia americana.

Capitolul 16

In Cap 16 ,”Cererea agregata si oferta agregata”, autorul isi pune intrebari cu privire la modificarile referitoare la valoarea banilor, nivelul de pret sau cele ale ritmului productiei totale ,dorind sa evidentieze relatia dintre acestea si performanta economiei SUA

Capitolul debuteaza cu analiza Produsului National Brut, considerat de autor “indicatorul cel mai cuprinzator din cadrul celor calculati de Ministerul Comertului”. PNB este definit ca valoarea de plata a tuturor bunurilor finale produse in intreaga tara pe parcursul unui an.

Autorul considera ca pentru a reduce la minim supraevaluarea rezultatului, in calculul PNB trebuie sa intre doar valoarea bunurilor finale PNB-ul poate fi gandit si ca valoare a venitului total obtinut, sub forma de salarii, dobanda, renta si profituri De asemenea productia finala se mai afla ca suma a tuturor valorilor adaugate in fiecare etapa a procesului de productie.Al treilea mod de masurare a PNB-ului il reprezinta achizitiile totale de produse finale de catre populatie, firme si guvern impreuna ,la care se adauga excedentul rezultat din achizitiile strainilor ce depasesc vanzarile efectuate de ei in schimburile cu populatia interna.

Sfatul autorului este sa evitam confuzia PNB cu bunastarea nationala de ansamblu. Autorul atrage astfel atentia asupra erorilor ce pot aparea la calcularea PNB-ului Un exemplu il reprezinta serviciile prestate de femeile angajate sa faca menajul ce poate fi evaluat si inregistrat , pe cand cele ale sotiei in cadrul aceleiasi munci prestate ,nu. De asemenea de evitat ar trebui sa fie si exagerarea calculelor prin inlaturarea consumului intermediar din calcule.

Se folosesc doi indicatori : PNB nominal-PNB in dolari curenti si PNB real –PNB nominal calculate la preturile unui an de referinta sau de baza. Pe langa acestia, exista deflatorul implicit al PNB-ului pentru modificarile in nivelul general al preturilor sau in valoarea banilor.

In continuare , autorul face o analiza a recesiunilor si inflatiilor de dupa anul 1950 Recesiunile suferite de economia SUA dupa anul 1950 ies in evident prin incetiniri prelungite sau reduceri reale ale ritmului de crestere reala a PNB. S-a constatat ca au avut loc recesiuni in toti anii in care PNB a scazut : 1954, 1958, 1970, 1974, 1975, 1980 si 1982. Tabelul pus la dispozitie de autor mai analizeaza si somajul si inflatia,o problema mai serioasa in anii `70 decat in deceniile anterioare , manifestandu –se astfel “ o maladie fara precedent”- recesiunea cuplata cu inflatia, idee raspandita de mass-media. Autorul nu este de acord insa cu acest lucru, aratand ca inflatia s-a produs si anterior in timpul recesiunilor , dar fiind mai putin accelerata.

Exista totusi o legatura intre inflatie si recesiune, cele doua nefiind “opuse”. Prin graficele cererii si ofertei agregate autorul arata ca inflatia si recesiunea se produc simultan daca curba ofertei agregate se deplaseaza spre stanga. Autorul considera insa ca oferta agregata si cererea agregata sunt doua notiuni prea generale pentru a fi utile , dar au rolul lor in intelegerea inflatiei si recesiunii.

Opinia prezentata in continuare,cea imbratisata de majoritatea economistilor in anii `60 , prezinta sarcina factorilor politici de alegere a unei combinatii