Recenzie - Pledoarii Imposibile de Walter Block

Walter Block s-a născut la data de 21 august 1941 în Brooklyn, New York, dintr-un tată contabil şi o mamă paralegal, amândoi fiind descrişi de acesta ca „liberali” A studiat filozofia la Brooklyn College, apoi şi-a obţinut doctoratul în economie la Universitatea Columbia, susţinându-şi dizertaţia în domeniul controlului chiriilor. Prin cariera şi contribuţiile sale de-a lungul timpului, Walter Block este considerat unul dintre adepţii Şcolii Austriece. Aceasta reprezintă un curent economic heterodox, fondat pe principiile laissez faire-ului, autoreglării preţurilor şi subiectivismului alegerilor umane, al cărui principal scop a fost pledarea pentru eliminarea forţei coercitive a statului în domeniul economiei. Reprezentată de economiştii Carl Menger, Eugen von Böhm-Bawerk, Friedrich Hayek, Ludwig von Mises, Henry Hazlitt etc. , şcoala austriacă gravitează în jurul conceptului de libertate (libera alegere a individului, libertate economică, libertate civilă) şi se încadrează astfel în curentul cel mai des asociat cu numele lui Walter Block, anume libertarianismul. Pentru a clarifica asocierea sa cu această mişcare, însuşi Block scrie în 1994 articolul Libertinism versus Lbertarianism, publicat în Journal of Libertarian Studies, şi pe care îl adaugă ulterior ca postfaţă la cartea sa Pledoarii Imposibile. În acest articol el sintetizează esenţa gândirii şi convingerilor sale, diferenţiind conceptele de libertinism şi librtarianism prin aceea că primul susţine acţiuni neortodoxe în moralitatea lor, pe când cel de-al doilea le susţine doar dintr-o perspectivă economică şi politică. Altfel spus, „libertarianul este cineva care consideră că libertinul nu trebuie trimis la închisoare”.

Pledoarii imposibile (în original Defending the Undefendable, tradusă şi ca În apărarea indezirabililor) este magnum opus-ul lui Walter Block, constând într-o succesiune de argumente aduse pentru a dezvinovăţi „ţapii ispăşitori” ai societăţii actuale. Acţiunea curajoasă a autorului este dată de „serviciul de a sublinia, în termenii cei mai compleţi şi clari, natura esenţială a serviciilor productive îndeplinite de toţi oamenii pe piaţa liberă” , prin exemplele cele mai extreme şi imorale: prostituate, peşti, traficanţi, speculanţi etc. Altfel spus, Block selectează unele dintre cele mai blamate ocupaţii şi le pune sub o nouă lumină prin analiza lor din punct de vedere libertarian, apărându-i pe adepţii lor prin aceea că: „1. ei nu se fac vinovaţi de nici o faptă de natură violentă; 2. efectiv în fiecare caz ei aduc realmente beneficii societăţii; 3. dacă le interzicem activităţile, vom avea noi înşine de pierdut” Deci, cum însuşi articolul său susţine, Walter Block nu pledează pentru moralitatea acestori activităţi, ci se opune condamnării lor sub argumentul că „angajarea în agresiune împotriva unor non-agresori este ilegitimă” (axiomă libertariană).

Cartea este structurată în opt capitole, în fiecare dintre acesta fiind analizate ocupaţiile dintr-un anumit domeniu: sex, medicină, finanţe, afaceri şi comerţ, ecologie etc. Primul capitol, în acelaşi timp unul dintre cele mai mediatizate şi controversate, vine în apărarea prostituatelor şi peştilor şi abordează de asemenea concepte precum feminismul şi şovinismul. Pentru Block, prostituata, precum şi alte persoane cu ocupaţii similare, nu trebuie interzisă prin lege deoarece activitatea sa presupune un liber schimb prin care ambele părţi câştigă, prohibiţia neaducând niciun beneficiu. Ba mai mult, dintr-o bună doză de pragmatism, autorul prezintă o similitudine între prostituţie şi căsătorie, întrucât ambele reprezintă un schimb din care părţile câştigă un partener pentru sex. În continuare, folosind aceeaşi tehnică a asocierilor, Block arată cum peştele îndeplineşte un rol absolut similar cu cel al unui broker, şi anume de a intermedia un schimb, facilitându-i încheierea. Aşa cum brokerul ajută la încheierea unui contract, interacţionând cu părţile implicate, aşa şi un peşte are datoria de a face legătura între un client şi o prostituată, fiindu-le de ajutor amândurora. Iar dacă ocupaţia sa a ajuns să aibă conotaţii negative – exploatare, violenţă – acestea nu fac parte din natura activităţii, ci au fost dobândite prin generalizarea unor cazuri particulare („Desigur, în realitate, de exemplu, mulţi peşti, dacă nu chiar toţi, iniţiază violenţa nejustificată. Dar ei nu fac acest lucru în mod obligatoriu, şi de aceea activiatatea de peşte per se nu este o violare a drepturilor” ). Prin urmare, nu pot fi folosite ca argumente împotriva meseriei în sine. În ceea ce priveşte diferenţele între sexe la nivel de carieră, autorul pledează împotriva egalităţii, deoarece dacă serviciile aduse angajatorului ar fi într-adevăr egale, piaţa singură ar diminua diferenţele de salarii. Însă, în mod inevitabil, femeia este constrânsă să aibă şi alte activităţi precum îngrijirea casei şi a copiilor, iar salariile egale ar face ca angajatorii să prefere serviciile aduse de un bărbat, dezavantajând femeile pe termen lung prin pierderea slujbei.