Recenzie - Utilitarismul lui J.S. Mill

Atmosfera in care a aparut Utilitarismul

Voi incerca sa evidentiez in paginile care urmeaza detaliile arhitecturii unei opere clasice de filosofie morala si anume : “Utilitarismul “lui John Stuart Mill. Aceasta este o carte de mici dimensiuni, care a starnit enorme comentarii critice si a pus bazele celui mai puternic current etic European, utilitarismul modern. Ea a ramas, de altfel una din cele mai celebre opere de filosofie morala, nu neaparat gratie calitatilor sale intrinseci cat traditiei de gandire pe care a fundamentat-o. Alaturi de Republica lui Platon, Etica nicomahica a lui Aristotel si Intemeierea metofizicii moravurilor lui Kant, Utilitarismul lui Mill reprezinta o piatra de hotar in istoria bimilenara a filosofiei morale.

A aparut ca o serie de trei eseuri in revista Fraser’s Magazine ( octombrie-decembrie 1861) si a fost publicata sub forma de volum 1863. Autorul ei este considerat “cel mai mare filosof britanic al secolului al nouasprezecelea” .

Lucrarea destinata publicului larg si cercurilor politice are o tema centrala : fundamentarea stiintifica a eticii ;clasificarea sensului si intemeierea principiului unic al moralitatii. Utilitarismul e, asadar, una dintre incercarile de a fundamenta o doctrina a moralei, pe o teorie stiintifica a naturii umane in cadrul unei doctrine mai largi a rationalitatii actiunii umane.

Utilitarismul a fost, totodata , mai mult decat o doctrina morala. A fost, in plus, o conceptie politica si economic ace articula intr-o forma simpla , clara si sigura idealurile emancipatoare ale iluminismului. A fost o filosofie a clasei muncitoare si a burgheziei in formare, mai cu seama britanice, atenta, ulterior la inconsecventele capitalismului insusi. Perioada sa de glorie a fost intre anii 1740 – 1880.

Viata lui John Stuart Mill

John Stuart Mill (1806–1873) a avut parte de unul dintre cele mai ciudate experimente educationale. Tatal sau, economistul si filozoful utilitarist englez James Mill, discipol al lui Bentham, l-a crescut complet separat de alti copii: baiatul stia greaca la cinci ani, algebra si latina la noua ani, era un logician versat la 12 ani, un economist complet format la 16. Nici un fel de religie, de metafizica nu au fost lasate sa patrunda pana la el. Rezultatul acestei educatii a fost ambiguu: John a absorbit utilitarismul lui Bentham si al tatalui sau, dar a trecut si printr-o criza profunda la varsta de 20 de ani. Se spune adesea, si se pare ca pe buna dreptate, ca Mill este ultimul mare liberal clasic si primul liberal modern. La el se pot gasi preocupari si pentru distribuirea echitabila a veniturilor, drepturile femeilor sau pentru rolul comunitatii in viata sociala. Exista insa si cealalta fateta, teoretizarea libertatii individuale. Aceasta este latura atat de bine ilustrata in eseul Despre libertate, aparut in 1859. Aici teza centrala consta, in fond, in aceea ca individul este suveran asupra lui insusi, asupra propriului trup si spirit. Mill denunta orice tiranie asupra individului, fie ea si tirania majoritatii. John Stuart Mill a fost o personalitate multilaterala: a scris tratate de economie si de logica, a dezvoltat filozofia utilitarista si filonul traditiei empirice engleze.

Stiinta si arta moralitatii

(Capitolul I)

Voi incepe asadar comentarea propriu-zisa a Utilitarismului lui John Stuart Mill. O voi face urmarind pe rand fiecare capitolsi, in multe cazuri fiecare paragraf. Adeseori voi analiza numai temele majore, dincolo de impartirea textului pe paragrafe. Aceasta va da mai multa coerenta prezentarii.

1. Obiectivul general al cercetarii( I, 1)

Care este scopul principal al lucrarii Utilitarismul?

Intr-o scrisoare din 10 octombrie 1861, J.S.Mill afirma: lucrarea Utilitarismul

„ e o expunere sumara a doctrinei utilitariste asa cum o inteleg eu”. Mill ne sugereaza ca eseul contine un punct de vedere al mentorului sau, intemeietorul utilitarismului modern , Jeremy Bentham. In aceasta lucrare Mill este fara indoiala interesat de elaborarea unei doctrine morale a utilitarismului , dar o face in cadrul mai larg al proiectului unei teorii a rationalitatii actiunii umane in genere. Pentru ganditorul engelz , moralitatea are sensul suis generis al unei „arte” subordonate altei arte mai generale.

„Arta” in sensul lui Mill e un ansamblu complex: ea nu e doar un corp de reguli, ci un corp de reguli plus propria sa” teorie generala”.

In viziunea lui Mill intre stiinte si arte exista corespondente si relatii de intemeiere precise. Unele dintre ele sunt mentionate specific in System of a logic: „stiinta mecanicii” intemeiaza „arta mecanicii practice”, „etologia” intemeiaza „arta educatiei”, „stiinta politica” intemeiaza „arta gurvernarii”, „stiinta naturii umane si a societatii” intemeiaza „arta moralei”.

In concluzie, primul paragraf al capitolului I ridica problema etica traditionala a lui summum bonum ca pe o problema a indentitatii si justificarii principiului prim al artei moralitatii. De aceea putem spune ca lucrarea „Utilitarismul”e o contributie la teoria fundamentelor epistemologice ale utilitarismului combinata cu o incercare de respringere a argumentelor doctrinelor opuse, a doctrinei intuitiviste.

2. Relatia dintre „stiinta morala” si „arta moralitatii”( I, 2 )

Paragraful al doilea ne introduce direct in problematica relatiei dintre „stiinta” si „arta” si a specificului acestora. Mill pune in evidenta si diferenta dintre statutul principiilor in stiinte si statutul principiilor in arte, in particular in arta moralitatii .

Relatiile dintre artele subordonate „artei vietii”

Mill se multumeste sa spuna ca arta moralitatii , arta oportunului si arta esteticii sunt subordonate.