Reducerea salariilor - eșec guvernamental

INTRODUCERE

Am ales să dezvolt această temă,considerând-o foarte importanta intrucât decizia statului de a reduce salariilor bugetarilor în anul 2010 cu 25 %, nu s-a dovedit nici pe departe a avea impactul dorit de a se face economie la bugetul de stat ci, din contră a reprezentat un eșec al guvernului.

În economia reală pot apărea eșecuri în alocarea resurselor atât pe piața liberă, cât și la nivel guvernamental, pe care leputem numi eșecuri gemene. Aceste eșecuri se întrepătrund și necesită măsuri atât la nivelul pieței libere, cât și la nivel guvernamental.

Teoria eșecului guvernamental este adesea comparată cu eșecul piețelor. Eșecul guvenamental, ca de altfel și eșecul piețelor, nu are în vedere negarea rolului economic al guvernului în sistemul economic orientat spre piață. În opinia lui Joseph E. Stiglitz, guvernul are un rol important în economiile moderne deoarece redresează eșecul piețelor, redistribuie venitul, acordă asigurări sociale împotriva unor riscuri, cum ar fi șomajul, asigurările de sănătate.

NOȚIUNI TEORETICE

Eșecul guvernamental constă în acea situație în care beneficiile potențiale ale necesarei intervenții sunt mai mici decât costurile ei complete directe și indirecte, respectiv acea situație în care prin măsurile guvernului nu se atenuează eșecurile piețelor și nu se obține alocarea optim eficientă a resurselor.

Cauzele principale ale eșecului sectorului public sunt legate de: rigiditatea guvernanților în adoptarea regulilor și reglementărilor, implicarea intereselor subiective ale diferitelor grupuri de putere în formularea obiectivelor, alegerile publice ineficiente. Aceste cauze pot fi legate de următoarele aspecte :

• Un organism decizional centralizat se caracterizează prin rigiditate în a reacționa la condițiile pieței în continuă schimbare; regulile și reglementările, rata impozitării și politicile de cheltuieli sunt greu de modificat în raport cu condițiile pieței

• Guvernele sunt lente în recunoașterea greșelilor în guvernare, chiar dacă sunt conștiente de acestea

• Intervenția statului produce schimbări impredictibile, de exemplu, controlul chiriilor sau al subvențiilor pentru chirii reduce oferta de locuințe private pentru închiriere pe termen lung

• Este dificil de stabilit ținta finală a politicilor publice, cunoașterea mijloacelor și relațiilor finale din sfera politică este adesea insuficientă

• Există eșecuri de implementare, implementarea necesită sisteme complexe, negocieri, iar existența unui număr mare de instrumente de politică economică și obiective pot face ca statul sp se blocheze în ceea ce privește controlul adecvat al agențiilor și al proceselor de implementare

• Intervenția guvernamentală nu este un bun liber, guvernul este servit de o birocrație costisitoare, de aceea este necesară compararea acestor costuri de tranzacție cu costurile de tranzacție ale pieței

• Oficialii publici au propriile cariere și familii, iar deciziile pe care le iau sunt influențate de interesele personale

• Comportamentul de căutător de rentă al politicienilor și birocraților- „rent-seeking” (comportament instituțional în care eforturile individuale de maximizare a valorii generează risipă socială și nu surplusuri sociale)

CUM A ÎNCEPUT

Lumea trece printr-o criză fără precedent în ultimii 70 de ani. Ultima dată cînd ne-am confruntat cu o astfel de criză lumea a sfîrșit în cel mai brutal conflict al secolului XX: cel de-al doilea război mondial și copiii lui: Holocaustul și Războiul Rece care au lasat urme adânci în conștiinta multor popoare.

Criza prin care trecem acum este una istorică. De așa natură că la sfârșit atât Europa cât și restul lumii s-ar putea să arate altfel. Și va fi o criză de durată, a cărei socoteala finală va veni peste ani. Consecințele asupra Romaniei vor fi dramatice.