Reglarea si Autoreglarea Cererii Agregate de Bani

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Reglarea si Autoreglarea Cererii Agregate de Bani.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Silvestru Maximilian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

PLAN:
1. Banii – bunuri general acceptate in relatiile de schimb
2. Motivatiile cererii de bani
3. Cererea agregata de bani si structura acesteia
3.1. Cererea de bani pentru tranzactii curente
3.2.Cererea de bani pentru nevoi neprevazute
3.3.Cererea speculativa de bani
4. Fluctuatiile cererii agregate de bani
5. Viteza de rotatie a veniturilor banesti

Extras din document

1. Banii – bunuri general acceptate in relatiile de schimb

Este oare posibil sa ne imaginam astazi functionarea unei economii fara existenta rotii - Nu, categoric nu!

La fel ne putem pune intrebarea: este oare posibil functionarea unei economii moderne fara existenta acestei remarcabile inventii numita “bani”- Vom spune si aici de la inceput: nu, categoric nu! Dar nu ne vom multumi sa afirmam aceasta negatie ci vom cauta sa o argumentam in contiinuare.

Daca economia ar fi ramas la nivelul la care schimbul de bunuri si servicii sa se faca direct, prin troc , fara existenta banilor, atunci lucrurile ar fi astazi foarte incurcate. Intr-o economie in care un taran isi vinde o parte din faina sa pentru a-si procura un plug, unde ar gasi el o gospodina care sa-i ofere un plug in schimbul fainii sale- Un student care dureste un caiet, de unde ar putea sa-i ofere fabricantului de caiete hrana pe care acesta din urma doreste sa si-o procure in schimbul caietelor vindute- Un inginer electronist care doreste sasi repare pantofii, ar trebui sa gaseasca un cizmar care sa fie interesat in constructia calculatoarelor electronice, iar un profesor de macroeconomie care doreste sa-si repare masina ar trebui sa gaseasca un mecanic auto care sa doreasca sa audieze un curs de macroeconomie. Exemplele ar putea continua la nesfirsit, dar le consideram de ajuns pentru a sustine afirmatia ca o economie moderna nu poate functiona fara un mijloc de schimb, fara bani.

Putem trage concluzia ca o prima functie a banilor este functia de mijloc de schimb. Exista insa si bunuri care sint pastratoare de valoare in timp. Aceste bunuri se numesc depozite de valoare si cu ele se pot face cumparaturi la o data viitoare. Un bun care nu ar putea fi folosit in viitor ca mijloc de schimb nu poate fi considerat deposit de valoare. Sa ne inchipuim ca nu exista instalatii frigorifice si ca dorim sa folosim laptele ca bani. Cine ar schimba oare anumite bunuri pe bani-lapte stiind ca acesti bani s-ar altera in doua-trei zile si nu ar mai avea nici o valoare dupa aceea- Deci banii-lapte nu pot fi mijloc de schimb. Putem trage concluzia ca o a doua functie a banilor este functia de depozitare de valoare.

Orice marfa insa are o valoare care se exprima prin pret. Preturile sunt cotate in lei si bani. Leii si banii sunt unitati in care stocurile de bani sunt masurate si cu ajutorul carora se tin toate socotelile. Acestea inseamna ca a treia functie a banilor este functia de unitate de cont.

In sfirsit, banii sint folositi in tranzactii pe termen lung, cum ar fi imprumuturile, care trebuiesc restituite peste citiva ani. Suma de bani trebuie restituita se exprima tot in lei si bani, care devin astfel un etalon pentru platile ulterioare. Prin urmare o a patra functie a banilor este functia de etalon pentru plata ulterioara. In cazul cind plata finala pentru un imprumut este conditonata de comportarea nivelului pretului, atunci avem de a face cu un imprumut indexat.

Desigur ca aceste ultime doua functii nu sint functii pe care banii le indeplinesc usual. Pe de alta parte, functia de depozitare de valoare nu o indeplinesc numai banii ci si multe alte bunuri. Deci si in cazul banilor si in cazul altor bunuri, important este ca sa fie acceptati pentru plati, deci sa fie acceptati in relatiile de schimb. Astfel, pot exista bunuri constituite din materiale extraordinare sau bani imprimati intr-un mod cu totul exceptional, dar daca nu sint acceptati ca mijloc de plata ei nu pot indeplini functia de depozitare de valoare.

Se desprinde usor concluzia ca banii sint acceptati pentru plati deoarece detinatorii lor cred ca ii vor putea cheltui ulterior iar, pe de alta parte, cred ca vor fi acceptati in plati de catre alti. De aceea putem afirma, fara a risca sa gresim, ca banii sunt orice bun general acceptat in relatiile de schimb.

2. Motivatiile cererii de bani

Motivele cererii de bani au fost o preocupare mai veche a ginditorilor economisti. Pentru a le preciza, credem ca cel mai nimerit este sa admitem motivele detinerii banilor pe care le-a mentionat Keynes.

Astfel, un prim motiv il constituie motivul tranzactiilor, conform careia cererea de bani este determinate de nevoia folosirii lor pentru a face plati curente.

Un al doilea motiv il constituie motivul precautiei, conform caruia cererea de bani este determinata de o serie de nevoi neprevazute.

Un al treilea motiv il constituie motivul speculative, conform caruia cererea de bani este determinate de incertitudinea asupra valorii in bani a altor bunuri pe care la detine o persoana.

Daca teoretic putem separa motivele cererii de bani, nu putem, desigu, sa separam stocul de bani detinuti de cineva in trei parti; corespunzator celor trei motivatii, deoarece banii detinuti pentru a satisface uul din motiva pot fi oricind disponibili pentru oricare din celelalte doua motive. Dar, oricu, cele trei motive la un loc influenteaza cantitatea de bani detinuta de cineva.

Fisiere in arhiva (1):

  • Reglarea si Autoreglarea Cererii Agregate de Bani.doc

Alte informatii

Universitatea Libera Internationala din Moldova Disciplina: Macroeconomia