Responsabilitatea Socială a Companiilor Multinaționale

1. Cadrul general şi conceptul de responsabilitate socială

În prezent societatea se confruntă cu o serie importantă de transformări la nivel global. Acestea se datorează în principal globalizării şi trecerii la abordarea de dezvolatre sustenabilă a societăţii. În acest sens, un număr din ce în ce mai mare de companii încep să implementeze activităţi de responsabilitate socială. Afacerile trec, în mod voluntar, dincolo de obligaţiile legii în ceea ce priveşte sfera socială şi încep să folosească o serie de instrumente şi măsuri în acest sens. Din ce în ce mai multe companii au realizat că pentru a rămâne productive, competitive şi relevante într-un mediu economic care se schimbă foarte repede, trebuie să devină responsabile din punct de vedere social. În ultimii 20 de ani, globalizarea a şters graniţele naţionale, iar tehnologia a modificat noţiunile de timp şi distanţă. Având în vedere aceste modificări, companiile doresc să îşi dezvolte abilitatea de a controla profiturile şi riscurile, dar şi să îşi păstreze reputaţia. De asemenea, datorită globalizării, se constată o competiţie pentru forţa de muncă calificată, investitori sau loialitatea consumatorilor. Modul în care o companie îşi dezvoltă relaţiile cu angajaţii, comunităţile-gazdă sau consumatorii poate contribui în mare măsură la succesul afacerii.

În lumea afacerilor, principala preocupare a companiilor de-a lungul timpului a fost să obţină profit şi să îşi crească valoarea în interesul acţionarilor. Cu alte cuvinte, singura forţă motrice era responsabilitatea finaciară a firmelor. În contradicţie cu această tendinţă, în ultimele decenii, a apărut şi s-a impus un „curent” care a lărgit sfera de acţiune a companiilor şi anume, responsabilitatea socială — care presupune implicarea în viaţa comunităţilor locale, interesul pentru condiţii mai bune de muncă şi pentru protecţia mediului, etica în afaceri etc. Această nouă concepţie asupra modului de a face afaceri mai este cunoscută şi sub numele de „Triple bottom line” (evaluarea rezultatelor companiilor din 3 perspective — bilanţul triplu) prin care se pune accentul pe principalele componente afectate de activitatea unei companii: oamenii, mediul natural şi profitul (în engleză „triple P — People, Planet, Profit”) [figura 1].

Figura 1: Abordarea „Triple bottom line”.

Sursa: http://www.centerforsustainability.org

Conceptul de responsabilitate socială a companiilor (RSC) s-a conscarat în anii ‘70, însă primele primele dezbateri la nivel academic au apărut în anii ‘50. Iniţial, denumirea de responsabilitate socială a avut în prim-plan aşteptările societăţii de la mediul de afaceri şi la obligaţiile etice ale companiei faţă de aceasta. Howard Bowen, economist american, unul dintre primii care a teoretizat conceptul de RSC, definea aceasta în felul următor: „obligaţiile oamenilor de afaceri de a urma acele politici, de a lua acele decizii sau de a urma acele direcţii care sunt agreate în termeni de valori şi obiective de către societatea noastră” .