Restructurarea Sistemului Bancar Românesc

1.Restructurarea sistemuluibancar inainte de aderarea la UE

Procesul integrarii europene este echivalent cu procesul de dezvoltare a României pe calea reformei, luând în considerare modelul existent al statelor europene. Deoarece economia de piata presupune implicit existenta unei economii banesti în contextul careia sistemul bancar trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitatea mobilizarii tuturor fondurilor banesti disponibile în economie si orientarea lor temporala catre diferite activitati economice, în cadrul procesului de reforma, restructurarea sistemului bancar este o necesitate.

Sistemul bancar al unei tari reprezinta coloana vertebrala financiara a economiei de piata . Prin intermediul bancilor sunt redirectionate fluxurile monetare în economie, de la entitatile economice ce au acces la resurse la un moment dat si care le plaseaza la banci sub forma de depozite bancare la entitatile economice aflate în deficit de resurse si care apeleaza la credite bancare pentru finantarea acestui deficit. Viteza, volumul si pretul intermedierilor financiare depind de strategiile de politica monetara ale Bancii Nationale a României si de calitatea si performantele sistemului bancar românesc.

În contextul aderarii la Uniunea Europeana, restructurarea sistemului bancar este unul din elementele esentiale ale strategiei nationale de integrare, deoarece în cadrul unei piete financiare europene deschise, bancile românesti trebuie sa fie suficient de puternice pentru a sustine interesele capitalului autohton, atât în zona de economie româneasca, cât si în restul Europei.

În primii zece ani de tranzitie la economia de piata, se poate spune ca sectorul bancar românesc a fost substantial dominat de vechile banci specializate. Perioada de tranzitie este caracterizata prin dezvoltarea cantitativa a sistemului bancar românesc, gradul relativ de concentrare si segmentare, dezvoltare structurala si calitativa a activitatii majoritatii bancilor, lipsa de competitivitate pe diferite piete internationale, etc. Sistemul bancar românesc este înca subdezvoltat, dar mai avansat decât celelalte ramuri economice, ceea ce face necesar continuarea procesului de restructurare si dezvoltare sub aspectul cresterii numarului de unitati bancare, sub aspectul calitatii în sensul perfectionarii structurilor de operare si modernizarii activitatii, implementarii de produse si servicii moderne care sa aduca avantaje atât bancilor cât si clientilor acestora.

Restructurarea sistemului bancar alaturi de reglementarea, autorizarea si supravegherea activitatii bancare sunt doua din principalele aspecte vizate de remodelarea sistemului bancar românesc.

Reforma în sectorul bancar a presupus operarea de modificari atât în ceea ce priveste legislatia financiar-bancara, cât si schimbari de structura si operationale care sa determine aparitia si functionarea pe baze noi a unor banci puternice si competitive care trebuia nu numai sa faca fata schimbarilor generale din economie, dar sa constituie unul din instrumentele strategice de politica economica prin care sa se realizeze procesul de adaptare a economiei românesti la structurile si la modalitatile de manifestare a pietei concurentiale.

Sistemul bancar românesc de dinainte de anul 1989 era caracterizat prin trasaturile sistemului centralizat. În România functionau patru banci: Banca Nationala a României, Banca de Investitii, Banca Româna de Comert Exterior si Banca Agricola, dar si o casa de economisire, Casa de Economii si Consemnatiuni.

Banca Nationala a României îndeplinea atât functii legate de conducerea politicii monetare cât si atributii care apartin bancilor comerciale. Banca Nationala putea credita întreprinderile de stat si putea sa le asigure finantarea mijloacelor circulante.

Bancile existente îsi desfasurau activitatea doar pe anumite domenii: în comertul exterior, al finantarii pe termen lung a economiei si în cel a agriculturii si industriei. Finantarea si depunerile persoanelor fizice erau îndeplinite de Casa de Economii si Consemnatiuni. Cursul de schimb valutar era stabilit pe cale administrativa, piata valutara neexistând.

Schimbarea regimului politic comunist a reprezentat un prim pas în procesul schimbarilor în cadrul economiei românesti, care era condusa, pâna atunci, dupa directivele planului national unic. Acest moment a constituit baza schimbarii structurii bancare pe doua niveluri si începutul reformei bancare. Practic, restructurarea sistemului bancar românesc la conditiile economiei de piata este un proces care a fost demarat o data cu eliminarea, la 1 decembrie 1990, a operatiunilor comerciale efectuate de Banca Nationala a României, înfiintarea unei banci comerciale, Banca Comerciala Româna, care a preluat toate operatiunile comerciale ale Bancii Nationale a României si acordarea statutului de banca centrala cu atributiuni exclusiv monetare si financiare.

2. Intitutii noi aparute in cadrul sistemului bancar

Anul 2007 a inregistrat o serie de noutati pe piata bancara din Romania. Nume noi, nume mai vechi schimbate, nume cunoscute aparute pe strada noastra. Si la nivelul produselor si serviciilor s-au remarcat variatiuni insa.....pe aceeasi tema. Reduceri de dobanzi , urmate de majoriri, sau de comisioane noi sau ale costuri care sa acopere reducerile de dobanzi. Pe piata bancara pentru persoanele fizice, capul de afis l-a tinut relaxarea normelor de creditare. De fapt, renuntarea la restrictiile impuse de BNR si trecerea la creditarea dupa normele proprii fiecarei banci insa, si acestea, aprobate de BNR. Rezultatul....credite fara avans, dar nu in toate cazurile, grad de indatorare de maxim 70% dar mnumai pentru clientii eligibili, dobanzi promotionale, dar pe perioade scurte.

Sistemul bancar din Romania s-a transformat semnificativ in acest an, atat din punctul de vedere al aparitiei unor noi jucatori pe piata, dar mai ales daca ne uitam la produsele si serviciile oferite clientilor. Cinci institutii importante au intrat in acest an pe piata financiar-bancara din Romania.

Este vorba despre Bank of Cyprus, banca spaniola La Caixa, Fortis Bank din Belgia Blom Bank France Paris, Finicredito membra a grupului portughez Finibanco, si banca portugheza Millennium care, dupa ce a pierdut cursa pentru cumprarea Bancii Cmerciale Romane in fata austriecilor de la Erste Bank, a decis o intrare in forta pe piata romaneasca cu o investitie de la zero. Nu in ultimul rand, Royal Bank of Scotland se afla in plin proces de preluare a operatiunilor ABN Amro Bank Romania. In plus, alte 98 de institutii de credit au notificat Banca Nationala a Romaniei intentia de a oferii servicii financiare direct pe piata romaneasca. De asemenea, doua institutii financiare si patru institutii de emitere de moneda electronica intentioneaza sa intre pe piata din Romania.

Dar, in acest an am asistat si la deschiderea unei sucursale a unei banci romanesti in strainatate.Este vorba despre Banca Transilvania, care a deschis o sucursala in Cipru. Astfel, in acest moment pe piata bancara activeaza 41 de institutii de credit, dintre care 9 sucursale ale unor banci straine si o cooperativa de credit. Doar 6 dintre acestea au capital majoritar autohton.

Pe langa intrarea unor noi banci in piata, am asistat si la o extindere agresiva in teritoriu. Astfel, numarul de unitati teritoriale a crescut cu 774 de unitati doar in primele noua luni ale acestui an, an timp ce numarul de salariati a ajuns la aproape 63.500, fata de putin peste 58.000 la sfarsitul anului trecut. O tendinta mai accentuata de extindere s-a inregistrat in mediul urban, cu 97% din unitatile nou deschise. Doar 14 banci detin unitati in mediul rural, dintre care se detaseaza ca marime CEC, iar ca dinamica BRD -Groupe Societe Generale.

3. Centrala incidentelor de plati

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).

Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor.

Baza de date a CIP este organizată în două fişiere:

1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP) care are trei componente:

- Fişierul naţional de cecuri (FNC),

- Fişierul naţional de cambii (FNCb),

- Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO) şi

2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP.