Rezultatele Finale ale Activității Întreprinderii

Rentabilitatea întreprinderii

Rentabilitatea unei activităţi reprezintă capacitatea acesteia de a produce venituri care să acopere cheltuielile antrenate de activitatea în cauza şi să conducă la obţinerea de venit net, indiferent de formele pe care acesta le îmbracă.

În acest sens, rentabilitatea ca latură financiară a activităţii economice, reprezintă un deosebit de important criteriu pus la baza deciziilor economice ce se adoptă la nivel micro si chiar macroeconomic.

Chiar dacă, în cazuri de excepţie, rentabilitatea nu se constituie ca funcţie obiectiv al modelului de dezvoltare şi funcţionare al întreprinderii, acest rol jucându-l maximizarea volumului de utilităţi ce trebuie create, ea este o foarte importantă restricţie, în sensul că societatea nu poate accepta satisfacerea nevoilor din ce în ce mai diverse în condiţiile diminuării venitului net ce se creează. Economiile ce rezultă de pe urma creşterii productivităţii muncii trebuie să se reflecte în sporuri de venit net ce se utilizează pentru dezvoltarea sub multiple aspecte, a societăţii în ansamblu.

Sfera de cuprindere, respectiv modalităţile de exprimare a rentabilităţii, se apreciază în mod diferit funcţie de nivelul de organizare al economiei. Pornind de la formula generală de exprimare a eficienţei economice, ca un raport între efectele obţinute şi eforturile depuse, chiar în cadrul unui anumit nivel de organizare a economiei (micro sau macroeconomic) se pot deosebi mai mulţi indicatori de caracterizare a acesteia, în funcţie de elementele ce se iau în considerare atât în cuantificarea efectului cât şi a efortului. Astfel, la nivel microeconomic, în caracterizarea eficienţei, ca efect poate fi avut în vedere valoarea adăugată, cash-flow-ul net sau profitul, în timp ce latura efort poate fi apreciată prin prisma capitalurilor avansate în circuit, a capitalurilor consumate sau a veniturilor degajate din circuit.

Rentabilitatea, ca formă a eficienţei economice, este caracterizată la nivel microeconomic prin intermediul ratei rentabilităţii. În funcţie de elementele de calcul utilizate se poate vorbi de mai multe categorii de rate ale rentabilităţii, între care cele mai utilizate sunt:

- rata rentabilităţii capitalurilor avansate, determinată după formula:

în care:

= profitul brut (respectiv net) obţinut;

= activul economic sau capitalul investit, adică valoarea medie a activelor imobilizate şi valoarea medie a activelor circulante avansate.

Dacă la numărător se ia în calcul rezultatul net din exploatare, indicatorul calculat este rata rentabilităţii economice:

- rata rentabilităţii resurselor consumate, determinată după formula:

în care:

= cheltuieli totale;

- rata rentabilităţii veniturilor, determinată astfel:

în care:

CA = cifra de afaceri.

- rata rentabilităţii financiare, determinată astfel:

în care:

= profitul net obţinut;

= capital propriu.

Se poate calcula, în acelaşi timp, un indicator de rentabilitate pe acţiune, care să exprime profitul net aferent fiecărei acţiuni, conform relaţiei:

în care:

= numărul de acţiuni.

Creşterea rentabilităţii constituie o necesitate obiectivă, vitală pentru însăşi existenţa întreprinderii în condiţiile economiei de piaţă. Atât ridicarea gradului de înzestrare tehnică a întreprinderii, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii productive implică obţinerea unui volum sporit de venit net, pe seama căruia să se satisfacă nevoile reproducţiei lărgite şi, în acelaşi timp, să se asigure un nivel corespunzător al calităţii vieţii.

Mărimea şi dinamica ratei rentabilităţii sunt influenţate de o multitudine de factori care sintetizează direct sau indirect, tot ceea ce se întâmplă (bine sau rău) într-o unitate economică, inclusiv influenţa mediului economic în care ea acţionează şi la care trebuie să se adapteze.

Pornind de la modul de calcul al ratei rentabilităţii constatăm că un factor important de sporire a acesteia îl reprezintă creşterea masei profitului, cu care se află într-o relaţie de directă proporţionalitate. Aceasta, la rândul ei, este influenţată de o serie de factori cum sunt:

- volumul fizic, structura şi calitatea producţiei, care acţionează asupra masei profitului atât separat cât şi în unitatea lor.