Riscul de spălare a banilor

1. CADRU LEGISLATIV

LEGEA NR. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, prin spalarea banilor se intelege:

“ a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni”(art.23).

ORDONANTA DE URGENTA nr. 53 din 21 aprilie 2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism .

Avand in vedere obligatiile ce revin Romaniei ca urmare a angajamentelor asumate in cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeana si necesitatea de a transpune in legislatia interna Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si finantarii terorismului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 309 din 25 noiembrie 2005, si Directiva 2006/70/CE a Comisiei Europene din 1 august 2006 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste definitia "persoanelor expuse politic" si criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precautie privind clientela, precum si de exonerare pe motivul unei activitati financiare desfasurate in mod ocazional sau la scara foarte limitata, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 214 din 4 august 2006, intrucat termenul-limita de implementare pentru toate statele membre a fost 15 decembrie 2007, neexistand derogari pentru noile state membre, vazand si necesitatea adoptarii unor masuri privind aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului nr. 1.781/2006 din 15 noiembrie 2006 cu privire la informatiile privind platitorul, care insotesc transferurile de fonduri, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 345 din 8 decembrie 2006, se impune modificarea in regim de urgenta a cadrului legal, fiind vorba de o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata.

Hotarare nr. 12 din 14/04/2009 pentru aprobarea Normei nr. 9/2009 privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism in sistemul de pensii private .

Regulament nr. 9 din 3.iul.2008 privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului .

Avand in vedere prevederile art. 8 lit. a) si b), ale art. 81, art. 17 alin. (1) lit. a) si ale art. 22 alin. (4nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 594/2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, precum si recomandarile emise de Financial Action Task Force on Money Laundering, in temeiul prevederilor art. II alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, Banca Nationala a Romaniei a emis acest regulament.

2. ETAPE DE SPALARE A BANILOR

Spalare a banilor este un proces prin care se da sau se incearca a se da o aparenta de legalitate unor profituri obtinute ilegal de catre infractorii care, fara a fi compromisi, beneficiaza ulterior de veniturile respective.

Acest proces dinamic se desfasoara in trei etape, si anume : obtinerea si miscarea fondurilor obtinute in mod direct sau indirect din infractiuni, ascunderea urmelor sau originii veniturior pentru a se evita orice suspiciuni sau investigatii si, in fine, disponibilizarea banilor si reinvestirea lor in activitati legale.

1) In etapa initiala sau de plasare a spalarii banilor, infractorul introduce profitul sau ilegal in sistemul financiar. Aceasta se poate face prin impartirea sumelor mari de bani in sume mai mici, care sunt apoi depozitate direct intr-un cont bancar sau folosite in cumpararea unor instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin, etc.).

2) Dupa intrarea fondurilor in sistemul financiar, are loc a doua etapa-stratificare. In aceasta etapa, infractorul intrprinde o serie de preschimbari sau miscari ale fondurilor pentru a le indeparta cat mai mult de sursa din care provin, cea mai uzitata cale fiind cea a transferului electronic intr-o serie de conturi din diverse banci de pe intreg globul. Sunt preferate acele zone geografice sau jurisdictii care nu coopereaza cu organele de ancheta specializate in combaterea acestui fenomen infractional.

3) Dupa ce a reusit sa traverseze primele doua etape ale procesului de spalare a banilor, infractorul sau grupul infractional trece la a treia etapa-integrarea-, in care fondurile intra in circuitul economic legal. Spalatorul de bani poate acum sa investeasca legal fondurile pe piata imobiliara, a bunurilor de lux sau a afacerilor, la alegere.

Cele trei etape se pot desfasura distinct, dar pot avea loc si simultan sau, mai des, se pot suprapune.

Prin procedeele lor ilicite, infractorii pot investi in sectoarele economiei in care activele pot fi utilizate ulterior ca masini de spalare a banilor. In plus, intr-o economie in care tehnologia avansata si globalizarea permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control asupra acestui fenomen infractional poate submina stabilitatea financiara. Intr-o tara cu o situatie financiara precara, scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul normal de crestere economica reprezinta un real pericol pentru credibilitatea, stabilitatea economica si securitatea sa nationala.

3. METODE

1. Reguli de baza ale spalarii banilor:

a) Anonimatul- este una din regulile spalarii banilor prin care tranzactia cu valori obtinute din infractiuni trebuie sa fie asemanatoare altor tranzactii legale din mediul sau locul unde acestea au loc. In esenta, numerarul nu trebuie sa lase nicio pista care sa conduca la originea sa. In economiile in care se foloseste des numerarul pentru achizitii de mai mica sau mai mare valoare, dispunerea de acesta nu reprezinta niciun risc pentru infractor. Totusi, in majoritatea tarilor, aproape toate tranzactiile cu sume mari sunt realizate nu cash, ci prin utilizarea altor mijloace de plata (cecuri, polite bancare, carti de credit), de aceea cheltuirea sau depozitarea unor sume mari de bani in numerar creeaza suspiciuni.

Din aceasta cauza, infractorii au creat tehnici si metode variate de inserare a numerarului in sistemul financiar, si anume:

-structurarea, adica divizarea sumelor mari in sume mai mici si depunerea acestora de catre mai multe persoane in diverse conturi bancare sau utilizarea sumelor respective in vederea achizitionarii altor instrumente de plata, cum ar fi titlurile la purtator sau ordinele de plata;

-contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegala din tara a unei cantitati de bani in numerar si introducerea acesteia intr-o alta tara, in general cu reguli mai putin stricte, de obicei prin curieri sau prin ascunderea cantitatii pe vase cargo;

-amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr-o afacere legala cu numerar, sume care apoi sunt depozitate impreuna.

b) Viteza- circulatia rapida a valorilor, pentru a nu putea fi detectate. Odata ce numerarul a intrat in sistemul financiar, fie ca se afla sau nu in tara de origine, spalatorul poate utiliza avantajele create de progresele informatice (IT), metodele moderne de transmitere a banilor, pentru a-i pune rapid in circulatie. Transferurile bancare electronice pot misca sume mari de bani aproape oriunde in lume in doar cateva minute, fara ca detinatorul lor sa fie nevoit sa treaca pe la banca sau sa implice angajatii bancii.