Rolul și locul Curții de Conturi în statul de drept

Curtea de conturi este o institutie cu mare traditie in tara noastra, avand o istorie de peste 135 de ani. Primul proiect de infiintare a Curtii de Conturi este legea din 8 ianuarie 1864, semnata de Cuza. Aceasta institutie a fost desfiintata in 1948 prin decretul nr.550 dupa 25 de ani de functionare prin legea 2 / 28 martie 1973. Ulterior, institutia a fost reinfiintata fiind impusa de necesitatea existentei unui organ special de control in domeniul controlului financiar. A reusit sa functioneze pana in 1989, luna decembrie, iar la inceputul anului 1990 fiind desfiintata din nou prin decretul 24.

Dupa revolutie s-a impus reinfiintarea Curtii de Conturi. Aceasta a fost prevazuta in art.152 din Constitutia Romaniei si a fost elaborata si aprobata legea 94 / 8-09-1992, legea pentru infiintarea si organizarea Curtii de Conturi. Efectiv, Curtea de Conturi a inceput sa functioneze cu 1-03-93, odata cu depunerea juramantului de catre consilierii de conturi numiti de parlament.

Curtea de Conturi a Romaniei este institutia suprema de control financiar asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si sectorului public. Aceasta institutie exercita si actiuni jurisdictionale in conditiile legii de organizare si functionare pe langa Parlamentul Romaniei. Isi desfasoara activitatea in mod independent in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutia Romaniei si in legile tarii.

Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de control. Controalele Curtii se initiaza din oficiu si nu pot fi oprite decat in Parlament si in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege. Hotararile Camerei Deputatilor si Senatului, prin care cer Curtii de Conturi efectuarea unor controale in limitele competentelor sale sunt obligatorii. Nici o alta autoritate publica nu o mai poate obliga sa efectueze controale. In cele din urma, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului rapoarte in domeniile in care au fost efectuate controale, aceste rapoarte fiind publicate in Monitorul Oficial.

Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare executarii functiilor sale de control si jurisdictionale oricare ar fi persoanele fizice sau persoanele juridice detinatoare. Persoanele detinatoare sunt obligate sa-i transmita actele, documentele si informatiile solicitate la termenele stabilite de aceasta. Controlul se desfasoara la sediul firmei verificate sau la sediul Curtii. Daca in exercitarea functiilor sale, Curtea de Conturi ia cunostinta de informatii care constituie secret de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligata sa respecte caracterul lor si sa le faca cunoscute numai autoritatilor indreptatite.

Curtea de Conturi isi intocmeste buget propriu care se prevede distinct in bugetul de stat, iar ca si diferentiere de celelalte institutii ale statului salarizarea in cadrul institutiei se face prin lege speciala.

Organizarea si conducerea Curtii de Conturi

Curtea de Conturi se compune din:

-doua sectii de control ulterior, in care functioneaza divizii;

-sectia jurisdictionala;

-colegiul jurisdirectional al Curtii de Conturi;

-camerele de conturi jedetene si a municipiului Bucuresti;

-secretariatul general.

Conducerea curtii de conturi se exercita de catre:

-plen;

-comitetul de conducere;

-presedinte si vicepresedintii curtii.

Comitetul de conducere este compus din: presedinte, vicepresedinti, presedinti de sectii, 5 consilieri de conturi. Cele 2 sectii de control ulterior sunt formate din 13 consilieri de conturi si din controlori financiari, organizati pe divizii sectoriale si directii teritoriale. Sectia jurisdictionala este instanta de fond si de recurs si se constituie din 9 consilieri de conturi. Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi este instanta de fond si se compune din judecatori financiari si este condus de un presedinte de colegiu.

Camerele de conturi judetene si ale Mun. Bucuresti exercita functiile Curtii de Conturi in unitatile administrativ teritoriale. Acestea se compun din compartimente de control financiar in care functioneaza controlori financiari si din colegiul jurisdictional al camerei format din judecatori financiari.

Secretariatul general al Curtii de Conturi este condus de un secretar general, in care functioneaza compartimente: arhiva, serviciul de secretariat.

Ministerul Public Financiar format din procurorul general financiar si procurorii financiari isi exercita atributiile pe langa sectiile Curtii de Conturi, colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi si camerele judetene.

Membrii Curtii de Conturi (25) sunt numiti de parlament la propunerea comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si Camerei deputatilor. Inainte de a-si incepe mandatul, membrii Curtii depun juramant in fata presedintilor celor 2 camere ale Parlamentului Romaniei. Acest juramant este depus si de judecatorii financiari si de procurorii financiari in fata plenului. Parlamentul numeste in functie pe presedintele Curtii de Conturi, pe vicepresedinti si pe presedintii sectiilor. Conditiile pentru numirea consilierilor de conturi sunt reprezentate de vechime in activitatea economica si juridica de minim 15 ani, studii superioare in economie si jurdice de inalta competenta. In lege se prevede pentru membri, judecatori, controlori, interdictii sa nu faca parte din nici un partid politic sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.