România din perspectiva integrării în zona euro

Odata cu aderarea Romaniei la UE, Banca Nationala a Romaniei a actionat in vederea adaptarii institutionale, structurale si operationale a economiei romanesti la cerintele comunitare, detinand astfel un rol extrem de important in cadrul sistemului in aceasta perioada de tranzitie. Toate aceste demersuri au ca si scop final adoptarea monedei unice euro si implicit, participarea la ultima etapa a Uniunii Economice si Monetare.

Uniunea monetara in Europa s-a pus in discutie in anul 1988 prin Raportul Delors realizat, la solicitarea Consiliului European, de catre un comitet prezidat de Jacque Delors, la vremea aceea preşedintele Comisiei Europene. Acestuia ii revenea sarcina de a studia şi de a formula propuneri cu privire la etapele concrete pentru realizarea acestei uniuni.

Acest demers a fost punctul de pornire al tratatului de la Maastricht, semnat in 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, care prevedea crearea Uniunii economice si monetare in trei etape : prima etapa, pana la 31 decembrie 1993, urmarea liberalizarea circulatiei capitalurilor; etapa a doua, incepand de la 1 ianuarie 1994, viza o mai larga coordonare a politicilor economice, in scopul de a reduce inflatia, rata dobanzilor si fluctuatiile schimburilor valutare, precum si de a limita deficitele si datoria publica a statelor; etapa a treia, ca si obiectiv final al integrarii economice si monetare pe piata unica, prevedea crearea unei monede unice la 1 ianuarie 1999 sub egida BCE. Obiectivele economice ale unei monede unice sunt crearea unei piete unice complete care va creste rolul Europei in lume, imbunatatirea competitivitatii, reducerea costurilor de tranzactionare, mentinerea stabilitatii financiare, scaderea ratei dobanzii si a inflatiei.

Moneda unica a primit denumirea de EURO in decembrie 1995 odata cu reuniunea de la Madrid. In 1998 Consiliul Uniunii Europene a hotarat in unanimitate ca 11 state, din cele 15 membre, indeplinesc conditiile necesare pentru adoptarea euro la 1 ianuarie 1999, si acestea erau: Belgia, Germania, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Tarile de Jos, Austria, Portugalia si Finlanda. Numarul statelor membre participante a ajuns la 12 la data de 1 ianuarie 2001, atunci cand Grecia a intrat in cea de-a treia etapa a UEM. Slovenia a devenit cel de-al 13-lea stat membru care s-a alaturat zonei euro la data de 1 ianuarie 2007, fiind urmata un an mai tarziu de Cipru si Malta, iar la 1 ianuarie 2009, de Slovacia. De la data aderarii la zona euro, bancile centrale ale acestor ţari au devenit in mod automat membre ale Eurosistemului . La 1 ianuarie 1999, odata cu incepere activitatii Bancii Centrale Europene, euro a fost admisa doar ca moneda de cont, platile in numerar facandu-se in monedele nationale. Abia de la 1 ianuarie 2002 s-au pun in circulatie bancnotele si monedele euro, care au circulat, timp de 6 luni, in paralele cu cele nationale.

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, noile state membre, vor adopta euro cand vor indeplini criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Spre deosebire de Danemarca şi Regatul Unit, acestea nu au dreptul sa recurga la clauza de exceptare de la adoptarea monedei unice. Acesta este si cazul Romaniei, care a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, alaturi de Bulgaria, formandu-se un grup de 27 de state membre, dintre care 16 tari folosesc euro ca si moneda oficiala. Romania face parte din grupul celor 11 state care nu participa la zona euro, alaturi de: Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania, Suedia si Regatul Unit.

Harta extinderilor succesive Harta zonei euro

Sursa: Banca Centrala Europeana

Aderarea la UE a dus la libera circulatie a marfurilor si serviciilor, a fortei de munca, a capitalului intre ea si celelalte tari membre, insa, in acesta perioada de tranzitie, se doreste trecerea la a treia si ultima etapa a Uniunii Economice si Monetare, integrarea in zona euro. Autoritatile romane si-au propus, ca obiectiv strategic de politica economica, indeplinirea tuturor conditiilor care sa permita adoptarea euro ca moneda nationala in 2014. BNR considera ca trebuie parcurse, in acesta privinta, doua etape : in prima etapa trebuie asigurata consolidarea inflatiei scazute, formarea pietei interne de capitaluri pe termen lung si convergenta ratelor de dobanda, stabilitatea relativa a cursului leului pe piata (in conditii de convertibilitate deplina) in jurul nivelului de echilibru pe termen lung, urmatoarea etapa fiind necesara indeplinirii criteriilor de convergenta reala, marcata de aderarea la mecanismul ERM II , in anul 2012 si trecerea la euro in anul 2014, dupa o perioada de participare la mecanismul ERM II redusa, pe cat posibil, la durata minima obligatorie de 2 ani.

Etapele adoptarii monedei euro in Romania

Conditiile impuse in vederea adoptarii monedei unice se refera la acele criterii de convergenta, care reprezinta testul economic de evaluare a stadiului de pregatire a unei economii pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice şi Monetare . Inainte ca un stat membru sa poata adopta moneda euro, acesta trebuie sa indeplinească anumite criterii economice şi juridice. Criteriile de convergenta nominala au rolul de a garanta ca economia unui stat membru este suficient de bine pregatita pentru adoptarea monedei unice si ca se poate integra cu usurinta in regimul monetar al zonei euro. Convergenta juridica cere ca legislatia nationala, in special cea referitoare la banca centrala nationala si la emisiile monetare, sa fie compatibila cu dispozitiile tratatului.