România - evoluția macroeconomică după decembrie 1989

Romania este localizata in sud-estul Europei Centrale ,are o intindere de 238,391 km2 si este a douazecea natiune in Europa in ceea ce priveste populatia avand un numar de 22,7 mil. locuitori , reprezentand o importanta piata a fortei de munca cat si o larga piata de desfacere Mai mult de o jumatate din populatie traieste la oras (55%).

Romania are iesire la Marea Neagra (234 km),cu porturi importante : Constanta, Mangalia si Sulina , este marginita la sud de Dunare (1075 km )-porturi importante pe Dunare : Tulcea , Galati si strabatuta de M-tii Carpati , toate acestea dand Romaniei un urias potential turistic.

In agricultura se produc in special cereale ( grau, porumb ) ,floarea soarelui , sfecla de zahar , cartofi si struguri In zootehnie se cresc in special vite , porcine , ovine si caprine. Ramurile industriale cele mai importante sunt : metalurgia (12,9%), rafinarea petrolului si carbunelui ( 12% ) ,chimie (8,3%) ,constructia de masini si echipamente (5,8%).

INAINTE DE DECEMBRIE 1989

Sistemul economic socialist a condus treptat la alocarea neeficienta a resurselor, economice si umane , la supradimensionarea unor ramuri sau sectoare economice si la neglijarea altora , la cresterea decalajului tehnologic fata de vest, la crearea unor structuri administrative si manageriale incopetente si supradimensionale , la o egalizare nefiresca si la un nivel foarte scazut a veniturilor populatiei , la deteriorarea mediului ambiant.

Romania a avut una dintre econimiile puternice hipercentralizate din zona comunista , iar existenta unei crize structurale era indicata de numeroase semne.Produsul intern brut si consumul au scazut continuu de la inceputul anilor ’80 , reliefand in special faptul ca, dupa 1985 ,s-a cheltuit tot mai mult , producandu-se tot mai putin. Acest fenomen , indicat de ponderea in continua scadere a venitului national in produsul social se explica prin combinarea unui proces de dezinvestire tot mai accentuat dupa 1986 cu concentrarea investitiilor in domenii negeneratoare de venit net.

Sistemul economic socialist a incurajat secatuirea resurselor , ca urmare a efectuarii de cheltuieli contra productive.Astfel , rentabilitatea capitalului s-a redus la 1,51 lei *** de venit national la fiecare leu cheltuit din fondul de acumulare intre 1976-1980 , la 0,69 lei intre 1981-1985 si 0,21 lei intre 1986-1990. O explicatie ar fi ca numeroase intreprinderi inregistraub pierderi , cele mai multe dintre ele apartinand unor ramuri industriale precum : metalurgia (45% din totalul intreprinderilor ), materiale de constructii (50%), chimia (34%),prelucrarea lemnului(50%), sectorul minier , aproape in totalitate.

Avand astfel de performante nu este de mirare ca platile intreprinderii se derulau cu dificultate , blocajul financiar fiind echivalent cu 40% din P.I.B.-ul anului 1985.

PROCESUL DE TRANZITIE INCEPUT IN 1990

Procesul de tranzitie inseamna reconstructia unor economii normale , regasirea profitului lor specific , rezultanta a imbinarii unice a factorilor geo-politici , economico –tehnici, sociali cu traditieileistorice ,mentalitati si comportamente culturale si spirituale. Interactiunea si interdependentele dintre toti acesti factori au devenit tot mai evidente pe parcursul derularii reformelor economice

G.Hunya,cercetator la institutulpentru Studii Economice Comparate de la Viena, opineaza ca exista abordari diferentiate ale procesului de tranzitie Prima expertilor F.M.I.si ai O.C.D.E.este o abor4dare tehnica , cea de-a doua se intemeiaza pe comportamentul agentilor economici,considerand procesul de tranzitie in primul rand un proces de invatare , de schimbare de mentalitati , atitudini si comportamente.

Costurile sociale ale tranzitiei s-au dovedit a fi mult mai ridicate, ceea ce a facut imposibila asigurarea nivelului de protectie sociala promissi asteptat

In Romania si-a facut aparitia asa-numitul “sindrom latino –american “ caracterizat prin extinderea coruptiei la toate nivelurile sio polarizare excesiva a veniturilor , ceea ce a facut ca redobandirea increderii populatiei (necesara pentru mentinerea pe termen scurt si mediu cel putin a echilibrului social –politic ) nu va fi posibila decat daca guvernantii vor convinge ca “povara sacrificiilor este impartita in mod echitabil” pentru toate categoriile sociale , asa cum se exprima directorul general al F.M.I., Michel Canedesus

Primele orientari aleguvernelor au fost catre realizarea liberalizarii preturilor si restructurarea intreprinderilor din proprietatea statului.Dificultatile intampinate in reorganizarea intreprinderilor detinute de stat zsi rate ridicate ale inflatiei au dus la deteriorarea indicatorilor macroeconomici Acestor dificultati li s-au mai alaturat alte probleme generate de lipsa masurilor radicale in e4conomie , de razboiul din Golf si razboiul din fosta Iugoslavie.

Incepand cu mijlocul anului 1993 s-au depus eforturi pentru reducerea cheltuielilor

bugetare si cresterea eficientei in alocarile de credite si valuta.

Rezultatele pozitive au inceput sa apara in 1994 , iar procesul de crestere economica a continuat in 1995 (productia industriala inregistrand , de la an la an , o crestere de 10%) in timp ce inflatia a continuat sa scada

In Romania, inflatia s-a mentinut la cele mai inalte niveluri, datorita ,in primul rand, aplicarii unei politici monetare si de credit incosecvente si sovaitoare Acoperirea partiala, in primii ani, a deficitului bugetar prin prin emisiune de moneda , practicarea de rate reale negative ale dobanzii , echivalente cu acordarea de subventii implicite intreprinderilor de stat , utilizarea pe scara extinsa a creditelor preferentiale, toate acestea s-au constituit in importante surse de alimentare a inflatiei.

Masurile pentru politica macroeco0nomica aplicate pentru stabilirea echilibrului economic au produs reduceri ale productiei si ale investitiilor , de o amploare neasteptata ca urmare a :

- rigiditatilor structurale existente:

- rigiditatea ofertei

- comportamentul initial al intreprinderilor de stat

- imobilitatea fortei de munca

- inelasticitatea cererii pentru anumite categorii de bunuri de consum fata pretiri

- inexistenta unui mediu concurential pe pietele de marfuri

- erorilor de politica macroeconomica ale guvernantilor

- socurilor externe : ibn primul rand dezmembrarea C.A.E.R. , apoi razboiul din Golf care a insemnat inchiderea accesului la surse alternativede aprovizionare cu titei si inghetarea unor creante (ale Romaniei se cifrau la cca. 1,5-2 mld. USD), razboiul din fosta Iugoslavie , care a insemnat inchiderea unor piete de desfacere externe

- existenta unui sistem bancar neconsolidat