Servicii pentru populație

Obiectivul final al demersurilor de politica economica si sociala este satisfacerea la un nivel corespunzator a cerintelor societatii moderne, a nevoilor de trai materiale si spirituale ale populatiei. Un rol essential in aceasta privinta o au serviciile care satisfac o paleta larga de trebuinte ale oamenilor, incepand de la cele primare (de transport, de asigurare a conditiilor de baza ale existentei: apa,caldura,energie electrica,de ingrijire a sanatatii, de comunicare s.a.) si pana la cele de nivel superior legate de asigurarea confortului, ridicarea nivelului de cultura, petrecerea agreabila a timpului liber etc.

Pe masura progresului societatii, inventarea de noi produse si servicii, insotita de cresterea veniturilor si a timpului liber al populatiei conduc la o crestere exponentiala a nevoilor si cererii de servicii.

Serviciile destinate populatiei au in primul rand rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor si de a stimuladezvoltarea personalitatii umane.

Astfel serviciile destinate polulatiei se regasesc in principal in sfera consumului, influentand nivelul si calitatea acestuia; in acelasi timp insa, ele se intalnesc si in sfera distributiei, implicandu-se, in acest caz, in reluarea ciclului productiei bunurilor materiale chiar in accelerarea lui,participand, in acest fel, la progresul general al societatii.

De asemenea, alte servicii pentru populatie cum ar fi invatamantul, sanatatea, cultura, turismul s.a. pot fi considerate, in acelasi timp, servicii pentru productie deoarece formeaza, intretin, refac fizic si psihic forta de munca, factor recunoscut ca fiind primordial in cresterea productiei in societatea contemporana.

In corelatie cu structura diversificata a cerintelor si cursul ascedent al evolutiti lor, serviciile pentru populatie se etaleaza intr-o gama variata de activitati; diversitatea lor se manifesta si ca urmare a conditiilor in care sunt oferite, a functiilor pe care le indeplinesc, a caracteristicilor beneficiarilor, a modului de organizare si finantare etc. Existenta unei largi tipologii a serviciilor pentru populatie aduce in discutie, pentru analiza si intelegerea fenomenului, necesitatea structurarii acestora, definirii unor categorii omogene, cu un comportament similar.

1.Dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar, serviciile pentru populatie se cllasifica in doua mari grupe:

-servicii de piata(marfa),platite de populatie si procurate prin acte de vanzare cumparare.In economia de piata, aceste servicii cum ar fi cele de: transporturi, posta si telecomunicatie, turism, reparatii, spalatorie si curatatorie etc.,detin ponderea majoritara in structura consumului de servicii al populatiei;

-servicii non-market(ne-marfa),cu titlul gratuit sau quasi-gratuit, finantarea lor realizandu-se pe cale publica, din bugetul de stat: invatamantul public, sanatate, cultura, administratie publica, ordine publica, aparare, activitati sportive.

Diferentele dintre ele sunt importante, dar in aceeasi masura sunt si asemanarile, problema fiind ca aceeasi activitate poate fi, dupa circumstante de timp si de loc, marfa sau ne-marfa. Exemple in acest sens sunt serviciile de invatamant, sanatate, cultura…

2.Dupa caracteristicile beneficiarului pot fi identificate doua grupe ale serviciilor pentru populatie, si anume:

-servicii personale, la care cetatenii apeleaza in mod direct, procedandu-se prin relatii de cumparare, prin intermediul pietei, consumul fiind individualizat la nivelul persoanei, al familiei sau gospodariei. Ele cuprind o gama larga de activitati : inchirieri, reparatii, turism, ingrijirea sanatatii, de spalatorie si curatatorie;

-servicii colective numite si utilitati publice inseamna toate prestatiile in furnizarea carora participa statul fie printrun aport financiar, fie definind conditiile care sunt oferite. De regula acestea sunt gratuite sau cu inlesniri de plata, fiind caracterizate prin non-rivalitate si non-excluderea a consumului. La randul lor aceste servicii pot fi personalizate (individualizate) ca de exemplu: invatamant, societate, asistenta sociala s.a., sau destinate colectivitatii in ansamblul sau: apararea nationala, ordine publica, iluminatul public, protectia mediului etc.

3.Din punct de vedere existential, serviciile din sfera consumului se structureaza:

-servicii independente; cu existenta in sine respectiv cele care pot fi in relatii de substituire sau de indiferenta fata de consumul de bunuri materiale. Acestea au rolul de a completa paleta sortimentala a bunurilor de consum, de a satisface nevoi ce nu au correspondent in bunuri sau de a inlocui unele