Serviciile și Dezvoltarea

Introducere

In 1776 Adam Smith a definit serviciile ca activitati neproductive. Acest lucru este golit de sens in prezent, inainte de toate din cauza a peste doua secole de progrese tehnologice, in special in domeniul comunicatiilor si al prelucrarii informatiilor, care au inregistrat cele mai spectaculoase inovatii.

Serviciile care ne preocupa astazi nu sunt nici pe departe aceleasi care le contemplase Adam Smith. Ele difera in ceea ce priveste modul lor de productie, rezultatele lor si diversitatea lor. Mai mult, serviciile, asa cum le cunoastem astazi, nu pot fi separate de bunurile materiale, ele sunt in mod intim legate de productia si utilizarea lor.

Se poate afirma pe drept ca asistam astazi tot mai mult la transformarea lumii intr-un “sat economic global” sau intr-un “sat de dimensiune planetara”, ca urmare a interdependentei electronice inlesnite de noile mijloace tehnologice.

Partea I Dimensiunea conceptuala a serviciilor

Capitolul 1. Serviciile, puterea politica si teoria economica contemporana

Amplificarea preocuparilor politice si teoretice vizand serviciile.

Un interes inedit apare in legatura cu serviciile, incepand cu finele anilor 1970 si inceputul anilor 80. La originea noului interes pentru servicii, ca si a numeroaselor schimbari din viata economica, s-au aflat consecintele primului soc petrolier din 1973. Un factor care explica interesul crescand pentru servicii este speranta in timpul primei crize economice, ca activitatile de servicii ar putea depasi problema cresterii somajului in tarile dezvoltate, in conditiile in care serviciile s-au dovedit a fi principala sursa pentru crearea de noi locuri de munca in economiile mature. Alt factor este progresul sustinut al noilor tehnologii din domeniul informatiei si telecomunicatiilor.

Capitolul 2. Definirea si taxonomia serviciilor

Serviciile:

-Nu sunt activitati prelucratoare, si, productia lor principala constituie cu precadere produse intangibile (Shelp, Krommenacker, Gershuny, anii 80)

-O abordare critica: conceptul de servicii “neproductive” si “parazitare”.

Adam Smith, 1776: “…….”p.57

-O abordare traditionala (conventionala sua reziduala): conceptul de “sector tertiar” sau “sector rezidual”

Dupa cum sugereaza insusi utilizarea termenilor “sector tertiar” sau “sector rezidual”, o asemenea definitie a serviciilor este una negativa, exprimand ceea ce ele nu sunt, respectiv, serviciile sunt identificate ca nefiind agricultura, minerit, industrie prelucratoare. De fapt, este vorba de o clasificare negativa, decat o definitie a serviciilor.

Dupa Fisher-Clark-Fourastie, ramurile economice sunt organizate astfel:

-ramuri primare (agricultura, industria extractive, pescuitul si industria forestiera)

-ramuri secundare ( industria prelucratoare, constructiile si unitatile publice)

-ramuri tertiare (comert, transport, comunicatii si alte servicii)

Sunt foarte multe definitii si clasificari ale serviciilor de-a lungul timpului, iar acest lucru reflecta absenta unei baze teoretice clare pentru clasificarea ramurilor economice, cele doua criterii cel mai frecvent utilizate fiind distanta fata de consumator si prezenta sau absenta unui produs tangibil. De exemplu, un dentist care confectioneaza un dinte artificial si il plaseaza in gura pacientului livreaza un produs tangibil, cu toate acestea, meseria de dentist este clasificata in mod current ca serviciu. (Fuchs, 1968).

In realitate, bunurile si serviciile sunt interdependente si se sustin reciproc. Astfel,

- numeroase bunuri materiale depind de componente de servicii ( de exemplu, pentru a functiona, computerul are nevoie de software, televizoarele si telefoanele au nevoie de servicii de comunicare, etc);

- iar numeroase produse sunt utilizate numai pentru furnizarea de servicii (exemplu: un avion sau un automobile utilizate doar pentru serviciile de transport)

- servicii pot fi incorporate in bunuri materiale (filme cinematografice, software pe dischete)

Substituirea treptata a modului de abordare negativa a serviciilor printr-o abordare pozitiva nu s-a putut realiza decat pe seama acceptarii diversitatii serviciilor si a recunoasterii crescande a nevoii de a renunta la o definitie cuprinzatoare si transanta a acestora.

1994, The Economist, saptamanal britanic, despre caracterul intangibil al serviciilor: “Serviciile constituie ceva anume, ce poate fi cumparat sau vandut, dar care nu poate fi scapat pe picior”

Clasificari…

ISIC (Clasificarea Internationala Standard a Tuturor Activitatilor Economice –ONU)

SNA (Sistemul conturilor nationale- ONU)

CPC (Clasificarea Centrala a Produselor (ONU)

Partea a II-a Serviciile si economiile nationale contemporane

Capitolul 3. Serviciile in contextual economiilor nationale: tendinte pe plan international

Capitolul 4. Gandirea economica si raportul servicii-dezvoltare economica

Capitolul 5. Interactiunea dintre servicii si procesul dezvoltarii: cat de relevante sunt teoriile conventionale?

Numeroase lucrari citeaza urbanizarea drept un factor principal pentru explicarea importantei serviciilor in tarile in curs de dezvoltare.

Capitolul 6. Problema teoretica a productivitatii serviciilor: cheia interpretarii raportului servicii-dezvoltare economica in epoca contemporana

Fisher si Clark – explicatiile lor in legatura cu valoarea serviciilor raspund la multe intrebari legate de cresterea rapida a serviciilor in economiile moderne, meritul lor consta in aceea ca au asezat serviciile la cel mai inalt nivel al cererii de consum, asociindu-le cu un nivel ridicat al prelucrarii, spre deosebire de economistii care i-au precedat si care atribuiau valoarea numai si numai bunurilor materiale.

Se poate face o paralela intre valoarea unui bun si valoarea unui serviciu facand apel la notiunea de utilitate, si in acest caz exista foarte mari diferente intre un bun si un serviciu. Utilitatea unui bun depinde de calitatile fizice si mecanice incorporate in acel bun, de care depind la randul lor, prestatiile in folosul utilizatorului. Utilitatea unui serviciu, in schimb, nu depinde decat de maniera in care este prestat serviciul respectiv. Mai mult, calitatile unui bun sunt durabile intrucat tin de caracteristicile fizice ale acelui bun, in timp ce calitatile unui serviciu sunt evanescente precum serviciul insusi. Din aceasta cauza este dificil de comparat valoarea a doua servicii, dupa cum nu ridica nici o problema compararea a doua obiecte care au aceeasi destinatie. Iar in absenta definirii precise a cantitatii si valorii obiective a serviciilor, este dificil de estimat locul pe care il ocupa aceste activitati in productia nationala.

Capitolul 7. Interactiunea dintre servicii si complexul economic: de la falsa dilema: “industrie sau servicii” la adevarata interfata “industrie/servicii”

In parte, serviciile domina doar datorita declinului relativ al industriei prelucratoare, acest din urma fenomen reflectand nu numai o eficienta crescanda (ceea ce poate reduce nivelul ocuparii fortei de munca), ci si migarrea internationala a activitatilor productive.