Sisteme de Finanțare Europeană

Cuvinte cheie :

Diversitatea finanţării europene

Sprijinul pre-aderare

Managementul fondurilor europene

Şansele economiei româneşti

INTRODUCERE- SCURT ISTORIC

Mecanismele bugetare deveneau, în anii '70, ineficiente. Criza care se manifesta la nivelul politicii bugetare comunitare era generată de factori precum: liberalizarea schimburilor comerciale internaţionale, determinând reducerea taxelor vamale, apariţia excedentelor din producţia agricolă europeană, provocând creşterea cheltuielilor agricole şi reducerea importurilor, însemnând diminuarea prelevărilor la buget.

Prima extindere (Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie) a adus şi un conflict privind distribuţia banilor europeni – problema Regatului Unit , care solicita un rabat pentru un echilibru mai bun între contribuţii şi transferuri.

Aceste crize bugetare au determinat instituţiile comunitare să caute soluţii ample şi pe termen lung menite să amelioreze derularea procedurii bugetare şi să garanteze respectarea disciplinei bugetare.

Capitolul 1

Reforma politicii bugetare a Uniunii Europene

1.1 Procesul decizional ordonat - perspectivele financiare multianuale

În 1988, preşedintele Comisiei Europene, Jacques Delors a propus reformarea în profunzime a sistemului financiar. S-a introdus perspectiva financiară multianuală, cu rolul de a echilibra veniturile şi cheltuielile şi a limita creşterea cheltuielilor PAC, prin divizarea bugetului în capitole şi stabilirea unor plafoane anuale pentru categoriile de cheltuieli .

Procedura bugetară dobândea caracter obligatoriu prin Acordul Interinsituţional, prin intermediul căruia Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană conveneau asupra priorităţilor bugetare ale perioadei următoare.

1.2 Perspectivele financiare 2007 – 2013

Cadrul financiar pentru perioada 2007 – 2013 a fost lansat de către Comisie în februarie 2004 şi adoptat prin semnarea de către Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană a Acordului Interinstituţional din 16 martie 2006.

Comisia propunea concentrarea eforturilor Uniunii asupra a trei direcţii : promovarea unei dezvoltări durabile, întărirea conceptului de cetăţenie europeană şi promovarea unui rol coerent al Europei ca partener global.

Sunt de menţionat câteva elemente esenţiale ale perspectivei financiare 2007 – 2013:

- Noua perspectivă financiară este structurată pe cinci capitole (categorii principale de cheltueli), respectiv: Dezvoltarea durabilă (Competitivitate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi Coeziune pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă); Gestionarea durabilă şi protecţia resurselor naturale; Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie; UE – partener global; Administraţie .

- Nivelul bugetului Uniunii pentru perioada 2007 – 2013 a fost fixat la 1,045% din VNB, în sumă totală de 862,4 miliarde Euro.

- În privinţa competitivităţii, se susţin politicile referitoare la: crearea de noi locuri de muncă, promovarea competitivităţii agenţilor economici, reţele transeuropene, educaţie şi formare, politicii sociale, prin creşterea cheltuielilor cu 20% faţă de anul 2006

- Sumele destinate coeziunii reprezintă 0,46% din VNB comunitar şi 35,6% din totalul cheltuielilor. Limita de fonduri pentru coeziune atribuite fiecărui stat membru este de 4% din VNB naţional. S-au stabilit trei obiective ale fondurilor structurale: Obiectivul 1 – Convergenţă, creştere economică şi competitivitate (78,54% din totalul fondurilor destinate coeziunii); Obiectivul 2 – competitivitate regională şi crearea de noi locuri de muncă (17,22% din alocaţia totală); Obiectivul 3 – Cooperarea teritorială europeană (4% din total).

- Gestionarea durabilă şi protecţia resurselor naturale vizează PAC, dezvoltarea rurală,

politica de pescuit dar şi prezervarea mediului. În acest domeniu se doreşte reducerea progresivă a cheltuielilor de la 46% în 2006 la 36% în 2013.