Sisteme Expert

1. Inteligenţa artificială – consideraţii generale

Inteligenţa artificială reprezintă un domeniu important din punct de vedere economic, prin capacitatea sa de a aborda noi clase de probleme, diferite de cele tratate de informatica clasică, cum ar fi: percepţia, luarea de decizii, planificarea, diagnoza, interpretarea semnalelor, înţelegerea limbajului natural, concepţia. Aceste probleme acoperă activităţi umane dintre cele mai variate şi prezintă particularităţi comune, care se bazează în mod fundamental pe exploatarea „inteligentă” a unor mari cantităţi de cunoştinţe, specifice domeniului studiat.

„Având la bază primele cercetări de cibernetică, inteligenţa artificială s-a axat pe direcţia înţelegerii raţionamentului uman şi a descifrării modului de acţiune a acestuia, ca şi a modelării lui pe calculatoarele electronice.”

Domeniul privilegiat de studiu al sistemelor de inteligenţă artificială îl reprezintă raţionamentul. Formalizarea diferitelor tipuri de raţionamente (ipotetic, analogic, temporal) ocupă locul central, de maximă intimitate în structura şi conceperea unui sistem de inteligenţă artificială, atât din punct de vedere teoretic cât şi practic.

Direcţiile de acţiune ale inteligenţei artificiale sunt :

• demonstrarea şi producerea teoremelor matematice;

• învăţarea automată (prin acumularea de experienţă) – SOPHIE şi STEAMER sunt exemple de sisteme expert de învăţare;

• acceptarea de comenzi vocale şi retransmiterea vocală a rezultatelor;

• robotica;

• vederea artificială (recunoaşterea formelor geometrice);

• teoria jocurilor.

Pentru abordarea acestui nou domeniu, au existat trei moduri mari de acţiune :

1. Abordarea cognitivă – în care raţionamentul uman este abordat ca o succesiune de stări şi procese mentale ce transformă intrările în ieşiri, inteligenţa artificială încercând să le automatizeze;

2. Abordarea pragmatică – în care raţionamentul uman este privit ca mai sus, dar inteligenţa artificială încearcă să producă aceleaşi ieşiri la aceleaşi intrări, dar pe alte baze decât cele biologice;

3. Abordarea conexionistă – în care raţionamentul uman este abordat prin prisma proceselor neuronale, inteligenţa artificială încercând să reproducă mecanic activitatea neurologică a creierului.

Prin urmare, dacă limbajele şi abordările clasice aveau ca scop accelerarea unor procese calculatorii, inteligenţa artificială are ca scop declarat prelucrarea cu mijloace automate a cunoştinţelor.

2. Sisteme expert – definiţii.

Comparaţii între expertul uman şi sistemul expert

„Elementul central al prelucrării inteligente îl constituie raţionamentul artificial, ca imitare al celui natural, efectuat de creierul uman. În aplicaţiile sale, de tipul sistemelor expert, inteligenţa artificială nu atentează la supremaţia expertului uman, ci asigură numai cadrul de punere în valoare a competenţelor acestuia.”

In general, în domeniul economic ne confruntăm deseori cu probleme complexe şi care au un grad deosebit de dificultate, probleme ce nu pot fi rezolvate în totalitate de către experţii umani. Apare necesitatea de utilizare a sistemele expert, sisteme care permit informatizarea funcţiilor intelectuale calificate, deosebit de utile în activitatea agenţilor economici. Să încercam în continuare o definire a sistemelor expert şi o încadrare a lor în noţiunile generale teoretice de acre dispunem.