Sistemul economiei de piață și tranziția

Imprejurarile in care s-au derulat istoria poporului roman au determinat ca unirea si unitatea nationala sa devina coordonate fundamentale ale propasirii sale pe toate planurile vietii sociale. Atat Unirea Principatelor dunarene din 1859, cat si Marea Unire realizata in 1918 s-au intemeiat pe unitatea limbii, a vietii economice si spirituale a romanilor, precum si a teritoriului locuit de ei. Insa, atat dupa formarea statului national roman, cat si dupa desavarsirea acestui proces s-au impus ridicarea unitatii noastre nationale pe noi trepte.

Dar, Unirea si unitatea romanilor constituie un imperativ istoric pentru prezentul si viitorul tarii noastre. Poporul roman se afla, din nou, la o rascruce a istoriei sale, deoarece se impune sa realizam tranzitia de la sistemul economic socialist de tip sovietic la un sistem economic modern si echitabil, centrat pe piata.

In perioada postsocialista, ca urmare a strategiei promovate de fortele politice care si-au asumat conducerea tarii, in economia Romaniei s-a trecut de la o dezvoltare planificata supercentralizata la o dezvoltare preponderent spontana, anarhica. In acest context, s-au conturat anumite tendinte cu privire la evolutia intereselor economice ale cetatenilor.

In primul rand, s-a produs o adevarata expansiune a intereselor economice individuale, care au fost desconsiderate si impiedicate de a se realiza in chip firesc sub regimul dictatorial. S-a ajuns, insa, ca unii cetateni sa-si realizeze interesele individuale prin mijloace antisociale (furt, frauda, coruptie, specula), ceea ce afecteaza grav interesele celorlalti cetateni.

In al doilea rand, s-au conturat tendinta unei evolutii puternic divergente a intereselor de grup ale cetatenilor.

Liberalizarea preturilor, dobanzilor si salariilor, in conditiile unor mari dezechilibre economice, a creat teren favorabil pentru realizarea intereselor cetatenilor ocupati in unele ramuri (energie electrica si termica, transport, telecomunicatii, banci, comert), in detrimentul cetatenilor ce activeaza in celelalte ramuri ale economiei nationale.

In al treilea rand, evolutia postocialista a dus la afectarea grava a intereselor economiei nationale, evidentiata de numeroase fenomene: scaderea accentuata a productiei si activitatii de investitii, amplificarea inflatiei si somajului, reducerea exportului si deteriorarea cursului valutar al leului, realizarea unor balante comerciale de plati pasive si cresterea datoriei externe a tarii. Aceste fenomene afecteaza grav realizarea intereselor individuale si de grup ale majoritatii covarsitoare a cetatenilor.

In al patrulea rand, delimitarea intre interesele private si cele publice a devenit nesigura. Ca urmare multi cetateni tind sa-si realizeze interesele individuale in dauna intereselor publice (angajati ai intreprinderilor de stat care folosesc functiile detinute pentru crearea si dezvoltarea unor forme private). Totodata, activitatea birocratica a multor institutii ale statului afecteaza grav realizarea intereselor individuale ale majoritatii cetatenilor si indeosebi ale celor care isi desfasoara activitatea in sectorul privat.

Perpetuarea tendintelor prezentate, cu privire la evolutia intereselor economice in perioada postsocialista, genereaza numeroase contradictii si accentueaza dezbinarea in cadrul societatii romanesti, ingreunand si inaintarea tarii spre o economie moderna de piata. Tinand seama de acest mare risc, o parte insemnata a fortelor politice ale tarii militeaza pentru reconcilierea nationala. Aceasta presupune o reconsiderare a strategiei economice a Romaniei, astfel incat, sa corespunda pe deplin nevoilor si posibilitatilor tarii, intereselor poporului roman. O asemenea reconsiderare poate fi realizata prin valorificarea capacitatilor specialistilor de care dispune tara noastra si prin participarea la activitatea de guvernare a reprezentantilor mai multe partide, dar care sa fie de o inalta competenta profesionala si de o tinuta morala ireprosabila incat sa poata asigura infaptuirea strategiei economice adoptate de parlament.

Reconcilierea nationala ar putea deveni trainica, daca s-ar baza pe corelarea adecvata a intereselor economice ale cetatenilor Romaniei. Academicianul N. N. Constantinescu sublinia ca interesul individual si interesul general necesita [&] armonizarea ca sa se poata sustine reciproc. Ca urmare, statul de drept, ca reprezentant al tuturor cetatenilor, trebuie sa asigure realizarea concomitenta a tuturor categoriilor de interese economice, prin corelarea lor adecvata cu ajutorul legislatiei si institutiilor economice, a parghiilor economice  financiare. Desigur, o asemenea corelare trebuie sa evite orice subordonare a unor categorii de interese fata de altele.

Este cunoscut ca in perioada postbelica si tara noastra a fost constransa sa mearga pe calea socialismului de tip sovietic. Ca urmare, dezvoltarea economica a Romaniei, ca si a celorlalte tari socialiste europene, a fost subordonata, in mare parte fata de interesele Federatiei Ruse. Economia romaneasca a ajuns intr-o accentuata stare de dependenta fata de cea sovietica, prin conditiile ce ne-au fost impuse atat la aprovizionarea cu materii prime si energie, cat si la desfacerea unei mari parti a productiei marfa. Vulnerabilitatea generata de dependenta mentionata a devenit foarte evidenta cand imperiul sovietic s-a prabusit, iar economia noastra a fost impinsa intr-un puternic declin.

Era de asteptat ca, dupa revolutia din decembrie 1989 sa tragem invatamintele cuvenite din experienta dramatica a folosirii modelului sovietic. Insa nu a fost asa. Pentru trecerea Romaniei de la economia planificata la economia de