Șomajul

Generalitati despre somaj

Studiul microeconomiei era centrat pe problematica firmei de afaceri. Comportamentul de piata al acesteia era judecat prin intermediul unor elemente precum: cererea, oferta, pretul, venitul sau profitul. Studiul macroeconomiei presupune deplasarea centrului de greutate spre economia nationala, interpretata pe baza unor concepte precum: veniturile si exprimarea lor, cresterea economica, echilibrul, inflatia si somajul, ciclicitatea economica sau rolul jucat de stat.

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor. Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine, notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate.

Acest fenomen reprezinta o disfunctionalitate majora a vietii economice si sociale; se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca.

Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.

Cercetarile extensive efectuate asupra fortei de munca au conturat 5 caracteristici cheie:

- exista mari diferente ale ratei somajului intre grupuri definite dupa varsta, sex sau experienta;

- pe piata muncii exista o mare mobilitate. Fluxurile inspre sau in afara sunt ample in raport cu numarul angajatilor si al somerilor;

- o mare parte a acestei mobolitati este ciclica: concedierile sunt numeroase in timpul recesiunilor, pe cand demisiile voluntare sunt mai frecvente in timpul expansiunilor;

- majoritatea celor care devin someri, indiferent de momentul cand se petrece aceasta, raman astfel doar pentru o perioada scurta de timp;

- mare parte din someri sunt reprezentati de persoane care au fost in somaj perioade lungi si care vor continua sa ramana in aceeasi situatie.

Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului.

Somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care, in cursul perioadei de referinta, indeplinesc simultan urmatoarele conditii: nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de venit; sunt in cautarea unui loc de munca si au utilizat in ultimele 4 saptamani metode active pentru a-l gasi; sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca.

Masurarea somajului

Problema masurarii somajului este de fapt o problema de estimare a proportiilor, structurii, intensitatii si duratei lui. S-au infiintat, pentru aceasta analiza, institutii specializate care aplica modalitati specifice de inregistrare a somajului. Principalele caracteristici regasite la nivelul acestui fenomen sunt: nivelul (marimea) la un moment dat, intensitatea, durata medie si structura (componenta).

1. Marimea somajului (nivelul la care a ajuns) reflecta numarul persoanelor care nu lucreaza, in raport cu numarul total al persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze. Astfel, masurarea are loc :

a) in expresie absoluta (masa somajului) – numarul persoanelor care la un moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor (numarul persoanelor din populatia activa disponibila neocupata).

b) in expresie relativa (rata somajului) – calculata ca raport procentual intre numarul mediu al somerilor si:

- populatia activa

- populatia activa disponibila

- forta de munca (populatie ocupata+somaj)

- populatia ocupata

- populatia ocupata ca salariati

2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).

3. Durata sau perioada de somaj – timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reluarea activitatii.

4. Structura – clasificarea somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii, domeniul de activitate, sex, varsta sau rasa.