Somajul, dezechilibru al pieței muncii

1.1 Concept

Fenomen si problema a lumiii contemporane , de multe ori chiar dramatica , somajul este deosebit de eterogen , cu acelasi cuvant ,, somajul ” se desemneaza realitati dintre cele mai diferite.Manifestandu-se si fiind present in practica economica ,, somajul ” este cuprins si analizat statistic , global si structural , pe cauze si durate , pe forme si tipuri , utilizandu-se in acest sens un sistem national si categorial adecvat cat si un ansamblu de conventii estimative .

Somajul este un dezechilibru economic determinat de excedentul de oferta de munca fata de cererea de munca, diferit de la o perioada la alta , dela o tara la alta. Initial somajul a avut un character temporar , dar in ultimele decenii a devenit permanent , desi nu exclude total si definitive starea de ocupare deplina a fortei de munca.

Conform Biroului International al Muncii este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii :

• este apt de munca;

• nu are loc de munca;

• este disponibil pentru o munca salariata;

• cauta un loc de munca;

In Romania Legea nr.1/1991 republicata cu modificari in Legea86/1992 precizeaza ca sunt considerate someri persoanele apte de munca , ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor , desi nu se fac precizari in lege reiese ca varsta este de peste 16 ani.

Caracteristicile somajului . Somajul se caracterizeaza prin : nivel , durata, structura si intensitate.

a) Nivelul somajului , este exprimat in marime absoluta ( numarul de someri) si in marime relative (rata somajului calculate ca raport intre numarul somerilor si populatia ocupata sau populatia active).

Ponderea persoanelor neocupate in perioada in care acestea se afla in procesul de schimbare a locului de munca sau a celor care nu se adapteaza la conditiile de munca poarta denumirea de rata naturala a somajului . Reprezinta acel nivel al somajului a carui absorbtie poate fi realizata numai prin investitii pe seama inflatiei (ceea ce va duce la cresterea preturilor ). De asemenea in rata naturala somajului cuprinde si numarul celor ce nu doresc sa se angajeze deoarece au mijloace de subzistenta .In SUA rata naturala a somajului este de 5% fata de 4% cat era la inceputul anilor 1970 si 3% dupa cel de-al doilea razboi mondial.

In functie de aceasta rata pot exista doua stari : -starea de subocupare a fortei de munca (cand rata efectiva a somajului este mai mare decat rata naturala); -starea de supraocupare (cand rata efectiva a somajului este mai mica decat rata naturala );

b) Durata definita ca perioada de timp care a trecut din momentul pierderii locului de munca si pana la reluarea activitatii (momentul reangajarii);

c) Structura somajului poate fi pe categorii de varsta , nivel de calificare , categorii- profesionale , sex ,rasa , etc.

d) Dupa intensitate( care este cea de-a patra caracteristica a somajului ) se disting:

1.somajul total -care presupune pierderea definite a locului de munca (incetarea totala a activitatii);

2.somajul partial –consta in diminuarea activitatii depuse de o persoana , in special prin reducerea duratei saptamanii de lucrusub cea legala , cu scaderea remunerarii;

3. somajul deghizat – specific mai ales tarilor slab dezvoltate unde numeroase personae are o activitate aparenta , cu eficienta mica.

Piaţa muncii este definită ca fiind aceea categorie economică a producţiei de mărfuri, referitoare la locul concret sau abstract unde se face, de obicei, cumpărarea şi vânzarea forţei de muncă, în funcţie de raporturile de muncă socialmente determinate. Ea ar mai putea fi definită şi prin prisma celei mai importante funcţii ale sale şi anume ca „barometru al ocupării într-o anumită zonă”.

Formele dezechilibrului pe piata muncii pot fi intelese numai dupa explicarea termenilor: ocupare deplina, somaj voluntar si somaj involuntar.

Ocupare deplina– angajarea a 96-97% din populatia activa disponibila, diferenta pana la 100% fiind considerata somaj natural. Aceasta reprezinta acel volum si acea structura a ocuparii, a utilizarii fortelor de munca, care permit obtinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor. Conceptele de somaj voluntar si somaj involuntar caracterizeaza si aprofundeaza somajul natural.

Somaj voluntar– consta in acea neocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta salariul oferit. Un asemenea somaj arata ca sunt si persoana care nu pot sa se angajeze intr-o activitate deoarece nivelul ridicat al salariilor, determinat prin negocieri colective, genereaza diminuarea cererii de munca.

Somaj involuntar – include persoanele neocupate care ar fi dispuse sa lucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent, sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si nivelul ocuparii. De regula somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntar, astfel putem incerca sa conturam o definitie acestui fenomen.