Șomajul în România

Prin amploarea îngrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce îsi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macroeconomica ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologice.Conform unui studiu efectuat anul acesta, somajul reprezinta cel mai mare motiv de teama pentru europeni. Si nu in zadar, caci somajul este un fenomen negativ care se manifesta cu precadere in zonele unde cifra investitiilor este foarte scazuta sau Politica de combatere a somajului cuprinde derularea unor actiuni privind crearea de noi locuri de munca, promovarea unor structuri economice performante, calificarea si recalificarea persoanelor aflate in somaj. Astazi, Romania utilizeaza forta de munca in proportie de 56 procente, fata de 64 la suta care este media europeana. Pentru progresul economiei, Romania trebuie sa foloseasca forta de munca in proportie de 70 la suta, motiv pentru care crearea de locuri de munca este primul obiectiv. egala cu zero

Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de întâlnire si de confruntare între cererea globala si oferta globala de munca. Aceasta maniera de abordare a somajului este, în fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, si a celor economico-financiare si investitionale, pe de alta parte. Numai ca atât resursele de munca (oferta de brate de munca), cât si nevoia de munca (cererea de munca) sunt filtrate prin exigentele si regulile unice ale remunerarii si salarizarii. De aceea, indiferent de unghiul de abordare si tratare a lui, somajul este o disfunctie a pietei nationale a muncii.

Ca fenomen macroeconomic, somajul reprezinta ansamblul persoanelor (stocul de populatie) active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munca în raport cu cei ce pot fi ocupati, în conditiile de rentabilitate impuse de piata.

Conform studiilor efectuate, populatia cel mai afectata de somaj este cea de sub 25 de ani si cea cu varsta cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Ultima clasa a fost afectata de numeroasele restructurari industriale, iar in ceea ce-i priveste pe tineri, somajul e determinat de necorelarea sistemului educational si cel recalificator cu cerintele existente pe piata, la momentul respectiv.

Din punct de vedere al structurii sale, somajul poate aparea sub urmatoarele forme:

Somajul ciclic este dependent de fluctuatiile ciclice pe termen mediu; în perioadele conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, în timp ce în cele favorabile el se reabsoarbe în buna masura.

- Somajul structural este consecinta adâncirii diviziunii muncii, a specializarii activitatii economice si respectiv a structurarii pietei muncii. Modificarile structurale pot aparea la nivel de economie nationala, dar si la nivel regional. Drept urmare, apar disconcordante între calificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. Amploarea somajului structural depinde de trei factori: de rapiditatea cu care apar modificarile în cererea si oferta de bunuri si servicii în economie; de gradul de concentrare regionala a activitatilor economice, sau lipsa de diversificare a productiei si a serviciilor; de caracteristica specifica majoritatii ofertantilor de munca – imobilitatea.

Politicile si solutiile de combatere a somajului structural se concentreaza asupra încurajarii de a cauta de lucru în alte domenii de activitate sau regiuni prin diferentieri în salarizare si încurajarea recalificarii. Aceste masuri se întreprind de catre firme. Lor li se pot alatura si cele întreprinse de autoritati (deci solutii de tip interventionist) care constau în acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc în acele regiuni unde somajul este ridicat, sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute.

- Somajul tehnologic este legat de înlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi. O asemenea operatiune este conditionata atât de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de productie la cele ale noului mod tehnic de productie, cât si de procesul centralizarii capitalului si concentrarii productiei.

- Somajul intermitent este cauzat de insuficienta mobilitatii mâinii de lucru sau de decalajele între calificarile disponibile si cele cerute; aceasta este si consecinta practicarii contractelor de angajare pe perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca si din dorinta utilizatorilor de a face presiuni asupra salariatilor si sindicatelor.

- Somajul de discontinuitate se coroboreaza cu reglementarile privind concediile de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie.

- Somajul frictional se manifesta când, unele persoane îsi parasesc serviciul avut în mod voluntar sau prin concediere si în consecinta, pentru o perioada de timp sunt someri. Este posibil sa gaseasca foarte repede un alt loc de munca (deoarece aceste locuri exista), dar prima slujba oferita sa nu fie acceptata din motive ce tin de ambele parti. Cei ce cauta de lucru sa doreasca un loc de munca cu un salariu mai mare, iar cei ce ofera locul, sa se abtina sa angajeze persoana pentru motivele care au determinat concedierea ei. Este, de asemenea, posibil ca aceasta cautare si ocupare a locului de munca dorit sa dureze si din lipsa de informare.

Pentru reducerea duratei somajului frictional se recomanda o informare mai completa, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea si oferta de munca.

O alta solutie consta în reducerea ajutorului de somaj, dar este puternic contestata.

- Somajul sezonier este specific în activitatile economice care sunt influentate de factorii naturali (agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. Este, de regula, un somaj de durata relativ scurta. Pentru combaterea lui se recomanda masuri asemanatoare celor prevazute pentru somajul structural si în special facilizarea pregatirii pentru o activitate complementara.

Cunoasterea cauzelor directe ale somajului si a tipurilor sale aparute în urma uneia sau alteia din aceste cauze are o mare importanta pentru aprecierea perspectivelor lui, ca si pentru formularea cailor de ameliorare a ocuparii si a statutului social-economic al somerilor.