Stabilirea prețului unui produs în cadrul a două companii ce aparțin unui oligopol

Stabilirea pretului unui produs in cadrul a doua companii ce apartin unui oligopol

Oligopolul si problemele cu care se confrunta o firma aflata in cadrul acestuia

Oligopolul poate fi definit ca o industrie în care exista puţine firme şi mulţi cumpărători.

Comportamentul oligopolului este, în mod necesar, un comportament strategic. În deciderea strategiilor, oligopoliştii se confruntă cu dilema fundamentală: competiţie sau cooperare. Firmele acţionând într-o industrie oligpolistă vor obţine mai multe profituri ca grup dacă cooperează; orice firmă individuală poate însă realiza mai multe profituri pentru sine dacă dezertează, în timp ce altele cooperează. Dilema unei companii aflate in oligopol (de a concura sau de a coopera) poate fi privită empiric prin studiul de caz realizat.

Una din problemele majore cu care se confrunta firmele in conditii de oligopol este cea a pretului de vanzare. Desi practicarea unei politici agresive a pretului nu este recomandabila, fiecare firma trebuie sa urmareasca in permanenta reactia celorlalti producatori la modificarile ce le opereaza asupra acestui parametru. Daca pe piata actioneaza doar cateva firme de dimensiuni mari, la orice modificare a pretului de catre una din ele nu se poate cunoaste cu certitudine cat din clientela totala va ramane de partea ei si cat va fi acaparata de concurenti. Totul va depinde de comportamentul lor.

Comportamentul firmelor aflate in situatia unui oligopol este, in general, explicat de economisti prin cadrul teoriei jocurilor.

Scurta clasificare a jocurilor aplicate in economie

In functie de modul cum relationeaza/comunica jucatorii intre ei se disting jocuri cooperative si jocuri necooperative.

Jocurile cooperative sunt acele jocuri in care jucătorii comunică liber intre ei inainte de luarea deciziilor şi pot face promisiuni (care vor fi respectate) inainte de alegerea strategiilor.

Jocurile necooperative sunt jocurile in care jucătorii nu comunică intre ei inainte de luarea deciziilor.

In functie de desfasurarea in timp a jocurilor intalnim jocuri statice sau jocuri dinamice.

Jocurile statice reprezinta acele jocuri in care jucatorii iau decizii simultan, dupa care jocul ia sfarsit. In schimb, in cazul jocurilor dinamice, deciziile jucatorilor sunt secventiale.

In raport cu natura informatiei se disting jocuri in informatie completa si jocuri in informatie incompleta.

Jocul in informaţie completa este acel joc in care toţi jucători cunosc numărul celorlalţi jucători, strategiile precum şi funcţiile de caştig ale fiecăruia.

Jocul in informaţie incompleta este jocul in care cel puţin unul dintre jucători nu cunoaşte una sau mai multe funcţii de caştig ale celorlalţi jucători, restul elementelor

fiind cunoscute

In cazul jocurilor dinamice, tinandu-se cont de tipul informatiei, exista doua categorii: jocuri in informatie perfecta si jocuri in informatie imperfecta.

Jocul dinamic in informaţie perfectă reprezinta tipul de joc in care fiecare dintre jucători cunoaşte regulile, numărul jucătorilor, strategiile acestora, precum şi evoluţia in timp a jocului (istoria jocului).

Jocul dinamic in informaţie imperfectă este jocul dinamic in care măcar unul dintre jucători nu cunoaşte istoria jocului, cunoscand celelalte elemente.

Studiu de caz privind stabilirea pretului unui produs in cadrul a doua companii

Pentru studiul de caz am ales analizat a doua firme din cadrul oligopolului inregistrat pe piata de ciment din Romania, si anume, Carpatcement Holding SA si Lafarge Ciment (Romania) SA.

Teoria jocurilor ofera posibilitatea managerilor sa ia decizii pe baza anticiparii unui raspuns probabil al competitorului la strategiile acestuia.

Pentru ilustarea acestui fapt am presupus ca profitul depinde de pretul care este selectat de compania Carpatcement si de competitorul Lafarge .

In aceste conditii, potentialele venituri vor fi:

- Daca ambele firme stabilesc pretul de 10 RON, Carpatcement se va astepta la un profit de 700 RON.

- Daca ambele firme isi vand produsul la pretul de 15 RON, Carpatcement va obtine un castig de 9800 RON;

- Daca Carpatcement va vinde produsul la pretul de 10 RON, iar Lafarge la pretul de 15 RON, profitul companiei Carpatcement este 7000 RON;

- Daca Carpacement aplica pretul de 15 RON, iar Lafarge pe cel de 10 RON, profitul Carpacement va fi 350 RON.